Cea mai amplă revizuire a listei ţărilor cu deficienţe strategice ale cadrelor combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului ar urma să ducă la triplarea numărului jurisdicţiilor de pe listă. Totuşi, guvernele UE sunt divizate în privinţa unora din ţările care ar urma să fie adăugate pe lista neagră a paradisurilor fiscale.
Este puţin probabil ca miniştrii de Finanţe din UE să adopte marţi noua listă neagră a paradisurilor fiscale, a declarat, la Bruxelles, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, care prezidează cea de-a treia reuniune a Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN).
Cea mai amplă revizuire a listei ţărilor cu deficienţe strategice ale cadrelor combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului ar urma să ducă la triplarea numărului jurisdicţiilor de pe listă. Totuşi, guvernele UE sunt divizate în privinţa unora din ţările care ar urma să fie adăugate pe lista neagră a paradisurilor fiscale.
Documentele UE consultate de Reuters arată că Italia şi Estonia sunt singurele din cele 28 de state membre ale UE care au obiecţii privind noua listă, deoarece fac presiuni pentru excluderea Emiratelor Arabe Unite (EAU) de pe listă.
Pentru adoptarea unei decizii privind fiscalitatea la nivelul UE este necesar sprijinul tuturor statelor membre.
Ministrul italian de Finanţe, Giovanni Tria, a afirmat marţi că Roma vrea ca Emiratele Arabe Unite să beneficieze de mai mult timp pentru adoptarea legislaţiei care i-ar permite să îndeplinească standardele UE în materie de fiscalitate.
Întrebat dacă va renunţa la dreptul de veto în privinţa includerii Emiratelor Arabe Unite pe listă, Tria a răspuns: „Părerea noastră nu se va schimba dar vom ţine cont de poziţiile altor state membre”. El a adăugat: „Dacă EAU va fi inclusă pe listă, ţara va fi putea fi rapid exclusă când va adopta legislaţia cerută”.
Săptămâna trecută, statele membre UE au respins propunerea Comisiei Europene care cuprindea 23 de state şi jurisdicţii care nu ar face suficient pentru a combate spălarea banilor şi finanţarea terorismului. În replică, comisarul european pentru justiţie Vera Jourova, a anunţat că Executivul comunitar va revizui lista sa neagră împotriva spălării banilor în aşa fel încât să-şi asigure sprijinul statelor membre.
Scopul acestei liste este de a proteja sistemul financiar al UE prin mai buna prevenire a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. Ca urmare a includerii pe listă, băncile şi alte entităţi supuse normelor UE de combatere a spălării banilor vor trebui să aplice controale mai aprofundate (due diligence) în legătură cu operaţiunile financiare în care sunt implicaţi clienţi şi instituţii financiare din aceste ţări terţe cu grad înalt de risc, pentru mai buna identificare a fluxurilor financiare suspecte.
Lista este elaborată pe baza unei analize a 54 de jurisdicţii prioritare efectuată de Comisie în consultare cu statele membre şi publicată la 13 noiembrie 2018. Ţările evaluate îndeplinesc cel puţin unul din următoarele criterii: au un impact sistemic asupra integrităţii sistemului financiar al UE, sunt considerate de Fondul Monetar Internaţional ca fiind centre financiare offshore internaţionale; au relevanţă economică şi legături economice strânse cu UE.
Pentru fiecare ţară, Comisia a evaluat nivelul actual de ameninţare, cadrul juridic şi controalele instituite pentru a preveni riscurile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, inclusiv punerea lor efectivă în aplicare. Comisia a luat în considerare, de asemenea, activitatea Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI), care este entitatea internaţională ce stabileşte standardele în acest domeniu.
