Studiu: România, țara cu cele mai multe femei angajate în cadrul firmelor exportatoare

Romania are cel mai mare procent de femei din UE (44%), al angajaților implicați în activitățile comerciale ce vizează exportul.

Țara noastră se numără printre țările cu cei mai mulți salariați care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene la nivel mondial, respectiv 1,4 milioane de angajați, conform unui studiu al Comisiei Europene dat publicității marți.

În acest studiu, România este prezentă cu o mențiune specială. Femeile reprezintă 44% dintre angajații angrenați în activități legate de comerțul exterior. Acesta este cel mai mare nivel înregistrat în țările Uniunii Europene. Jumătate dintre exporturile României în afara Uniunii sunt legate de diferite servicii, conform studiilor publicate de Comisia Europeană în 27 noiembrie.

Acest studiu arată cât se poate de clar că schimburile comerciale înseamnă locuri de muncă. Exporturile din UE către întreaga lume asigură mijloacele de trai ale unui număr considerabil și din ce în ce mai mare de cetățeni din fiecare colț al Europei. De asemenea, activitatea comercială a UE sprijină milioane de locuri de muncă dincolo de granițele Uniunii, inclusiv în țările în curs de dezvoltare.”, spune Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström.

În România, aceste locuri de muncă se regăsesc în sectoare precum: serviciile (50%), materie primă (24%), mașini și echipamente de transport (11%), altele (15%). Acești angajați reprezintă 16,2% din forța de muncă de la nivel național, iar cei mai mulți dintre ei (61%) au o educație medie.

Studiul nu menționează explicit sectorul manufacturier.  Dar este un fapt cunoscut ca în acest domeniu Romania este un producător de referință, care livrează la export tot mai mult produse sub branduri proprii.

Cu toate că este a opta țară din UE în funcție de numărul total al angajaților care depind de exporturile Uniunii la nivel mondial, România a avut una dintre cele mai mici creșteri la acest capitol între 2000-2017, de 26% (de la 1,1 milioane, la 1,4). Țările cu cel mai mare avans au fost Bulgaria (312%), Slovacia (213%) și Portugalia (172%).

La nivelul României, din acești cei 1,4 milioane angajați, 300.000 au locuri de muncă legate de exporturile altor state membre UE. De asemenea, exporturile României susțin alte 56.000 locuri de muncă din celelalte țări UE.

Exporturile UE la nivel mondial asigură 36 de milioane de locuri de muncă în întreaga Europă, cu două treimi mai multe decât în anul 2000. Dintre acestea, 14 milioane sunt ocupate de femei. În plus, exporturile UE către exterior generează în Uniune o valoare adăugată de 2.300 de miliarde euro. La nivelul României, acestea se ridică la aproape 20 miliarde euro.

Cele mai multe locuri de muncă din UE susținute de comerțul cu restul lumii depindeau în 2017 de exporturile din Germania (8,4 milioane, din care 1,6 milioane în alte state membre), Marea Britanie (4,2 milioane), Franța (3,4 milioane) și Italia (3,2 milioane).

Raportat la totalul forței de muncă din UE, acești angajați reprezintă 15,3%. De la preluarea mandatului de către actuala Comisie, în 2014, numărul de locuri de muncă susținute de exporturi a crescut cu 3,5 milioane. Locurile de muncă ale angajaților companiilor exportatoare sunt, în medie, cu 12% mai bine plătite decât locurile de muncă din restul economiei.

În continuarea primei ediții din 2015, raportul conține o serie de indicatori care ilustrează în detaliu relația dintre comerț și ocuparea forței de muncă pentru UE în ansamblu și pentru fiecare stat membru, folosind ca principală sursă noua bază de date mondială în materie de intrări și ieșiri pentru anul 2016. Aceste informații au fost completate cu date privind ocuparea forței de muncă în funcție de vârstă, de calificare și de gen. Toți indicatorii se referă la exporturile UE către restul lumii, pentru a reflecta anvergura politicii comerciale a UE.

Articolul precedentDe la 1 ianuarie 2019, taxa auto va fi plătită de toți proprietarii de autovehicule
Articolul următor– REVISTA PRESEI – Românii sunt prizonierii financializării economiei de către Banca Naţională