Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu se adreseaza participantilor la conferinta "Conference on Investment and Investment Finance - the case of Romania", desfasurata miercuri 21 Iunie 2017, la sediul BNR din Bucuresti. MARIAN ILIE/MEDIAFAX FOTO

Senatorul Daniel Zamfir, sustintorul legilor darii in plată și creditelor in franci elvetieni (CHF), a revenit în ultima sesiune legislativă cu un proiect mai vechi ce vizează raspunderea penala a boardului BNR.

Potrivit reglementărilor actuale membrii Consiliului de Administratie al Băncii Naționale a României nu răspund civil sau penal dacă instanțele constată omisiunea îndeplinirii oricărui act legat de exercitarea atribuțiilor de supraveghere prudențială.

Guvernul a transmis însă Parlamentului că o astfel de prevedere are nevoie chiar de acordul BNR, în virtutea deciziei Curții Constituționale privind colaborarea loială între instituții, dar și în virtutea regulamentelor UE în domeniu. Daniel Zamfir a depus pentru prima dată proiectul în ultima sesiune legislativă din 2016, pe când era deputat, dar parlamentarii nu au apucat să mai dezbată proiectul până la alegerile din acel an, ințiativa fiind clasată. Arătând că membrii CA al Băncii Naționale a României (BNR) au un statut privilegiat care îi exonerează de răspundere civilă și penală și pot să nu își asume răspunderea în fața legii pentru decizii de importantă majoră asupra societății și economiei românești, senatorul cere acum, din nou, eliminarea din legislație a articolelor din statutul BNR care asigură acest lucru, scrie Profit.ro.

Guvernul Dăncilă, pe lângă obiecții ce țin de neclaritatea proiectului, punctează că textele pe care le vrea abrogate senatorul Zamfir  au fost adoptate în scopul asigurării stabilității BNR, iar o astfel de inițiativă ”impune o consultare mai largă în virtutea principiului colaborării loiale între autoritățile/ instituțiile statului”.

Executivul invocă astfel decizia Curții Constituționale 611/ 2017 prin care președinții celor două camere ale Parlamentului reclamau că DNA nu a transmis Legislativului, respectiv unei comisii de ancheta parlamentară, copii ale unor doasare de urmărire penală. Mai precis, Executivul invocă principiul colaboării loiale între instituțiile statului.

Curtea Constituțională a statuat, astfel, că ”o primă componentă a statului de drept o reprezintă punerea în aplicare a prevederilor explicite și formale ale legii și ale Constituției. Cu alte cuvinte, sub aspectul colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului, o primă semnificație a conceptului o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate în vigoare într-o anumită perioadă temporală, care reglementează în mod expres sau implicit competențe, prerogative, atribuții, obligații sau îndatoriri ale instituțiilor/autorităților statului”.

În acest context, Guvernul arată că legiuitorul are obligația constituțională de a legifera respectând competențele celorlalte autorități. Mai exact, conform prevederilor legale în vigoare, orice proiect de act normativ care privește domeniile în care BNR are atribuții poate fi adoptat abia după ce în prealabil a fost solicitat chiar avizul Băncii. Acest aviz trebuie transmis de BNR în 30 de zile de la solicitarea Parlamentului. În plus, Guvernul arată că autoritatea BNR în materie de supraveghere prudențială este exercitată conform tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și regulamentelor comunitare în domeniu. Astfel, Executivul semnalează că orice modificare sau completare a Statului BNR ar putea avea nevoie și de avizul Băncii Central Europene.

Articolul precedentRomgaz, Banca Transilvania și BRD, cele mai tranzacționate acțiuni de la BVB în luna iulie
Articolul următorDupă ce au „dublat” salariile, Dragnea & Vasilescu au pus gând rău pensiilor românilor

Comments are closed.