BNS reclamă că 1,2 milioane de salariați au pierdut bani din mutarea contribuțiilor la angajat

Sindicatele reclamă pierderi la salariul net pentru 1,2 miloane de angajați  după mutarea contribuțiilor contribuțiilor de la angajator în contul angajatului, începând cu martie 2018.

„Dintr-o analiză a noastră, rezultă că în perioada noiembrie 2017 – august 2018, salariile au scăzut în 17 sectoare de activitate”, a declarat pentru Realitatea Financiară, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS).

Studiul efectuat de BNS pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) ia în considerare peste 60 sectoare de activitate, iar printre cele 17 în care au intervenit scăderi salariale se numără activități extractive, fabricarea produselor din tutun, hârtie, textile, cauciuc și mase plastice, fabricarea de echipamente electrice, mașini și utilaje.

Salariul mediu net pe totalul economie a urcat inițial de la 2.464 lei în noiembrie 2017, la 2721 lei începând din martie 2018 până în iulie. Dar din august 2.669 lei, odată cu dispariția bonusurilor salariul mediu net a scăzut. Deși trecerea sarcinii fiscale la angajat s-a produs de la 1 martie, multi angajatori au preferat acordarea unor bonusuri salariaților pentru a le compensa pierderile rezultate individual din noua modalitate de reținere a contribuțiilor. Din luna august însă a încetat plata bonusurilor, salariile scăzând, susține BNS.

„Din studiile noastre rezultă însă că 1,2 milioane de angajați din sistemul privat au pierdut la salariul net”, a afirmat Dumitru Costin.

Liderul BNS mai spune că „alți 600.000 de angajați, în special din multinaționale”, au avut de suferit, pentru că firmele le-au acordat la început bonusuri în loc de măriri de salarii (pentru a compensa contribuțiile), dar după câteva luni au renunțat la aceste bonusuri.

Costin spune că aceasta se întâmplă și pe fondul legislației care blochează activitatea sindicală, de exemplu prin prevederi precum aceea care impune un număr minim de 15 membri pentru înființarea unui sindicat, prevedere prohibitive în cazul companiilor mici, cu mai puțini angajați.

Potrivit datelor BNS, din cele 670.000 de firme private active în România, doar 43.000 îndeplinesc condițiile necesare negocierii și încheierii contractelor colective de muncă, iar dintre acestea, numai 13.000 au încheiate astfel de contracte.

Guvernul a aplicat anul trecut Ordonanța 79, prin care, contribuțiile plătite de angajator au trecut integral pe brutul angajatului, de la 1 martie 2018. Astfel, contribuțiile la pensii au crescut de la 10,5% la 25%, cele de sănătate au urcat de la 5,5% la 10%, dar impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%.

Executivul a intenționat ca în acest fel să ușureze colectarea veniturilor bugetare, având un control mai ușor asupra plăților angajatorilor.  În compensare, și pentru oferi un mic stimulent care să acopere costul mare al muncii, Guvernul a oferit o mică reducere a sarcinii fiscale a angajatorului ceea ce atrăgea însă o diminuare a netului angajaților.

Pentru că diminuarea netului angajaților ca urmare a deciziei Guvernului nu era chiar o reclamă bună, la momentul respectiv Olguța Vasilescu, ministrul muncii anunța că toți angajatorii vor majora salariile ca să compenseze pierderea la net a salariilor angajaților. Or unii angajatori fie aveau contracte cu salariații semnate la brut și nu la net, fie pur și simplu au decis ca e mai simplu să le ofere câteva bonusuri angajaților în loc să le majoreze brutul.

Articolul precedentSalariul minim, moneda de schimb a PSD la inghețarea salariilor. Cat va crește salariul minim până în 2020 (update)
Articolul următorProcedura de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea Legii pensiilor, aprobată de Senat

Comments are closed.