Rezervele valutare ale României au coborât la 31,77 miliarde euro, la 30 iunie, de la 33,12 miliarde de euro, cât totalizau la sfârșitul lunii mai. Acest minus de 2,6% vine după alte trei scăderi succesive de 1,24% și 3,4% la sfârșitul lui mai, respectiv aprilie și 1% în martie.
În total scăderea rezervelor valutare ale României față de luna mai a fost de 1,35 miliarde euro. În luna februarie a fost ultima oară când s-a înregistrat un salt. Dar și acel salt de 2.818 milioane euro a venit din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit și alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 2.000 milioane euro). Practic saltul din februarie a fost în cea mai mare măsură generat de Ministerul Finanțelor și, în subsidiar, creșterea sumelor rezultate din economisirea de la bănci.
Scăderea rezervelor minime vine în ciuda împrumuturilor repetate pentru ”rostogolirea” celor ajunse la scadențe. emisiuni de titluri de stat, multe dintre acestea neadjudecate în condițiile în care randamentele oferite de ministerul finanțelor a fost nesatisfăcător pentru bănci. Varianta oficială este că Ministerul Finanțelor a respins oferta băncilor. În ambele situații rezultatul a fost același. Statul se împrumută dar rezerva valutară scade.
Mesajul cel mai prost este însă scăderea depozitelor. Așa cum în februarie sumele acumulate în rezerva valutară din depozite au sporit, același lucru, în sens invers, se petrece acum. Depozitele (economiile) deponenților scad și odată cu ele și banii pe care băncile sunt obligate să își păstreze la Banca Centrală, ca măsură legală acoperire a riscurilor din sistem și un control al lichidității din piață.
Pot fi două explicații pentru scăderea depozitelor în valută ale băncilor explică pentru realitatea financiară o sursă din piață: ”Fie ies bani din România scoși de bănci sau clienții acestora. Fie scad conturile în valută pentru cheltuieli efectuate de către companii.”
”Acești bani ar trebuie să se regăsească însă în investiții private sau ale statului și ar trebui să atragă și alte cheltuieli ale rezidenților care însă nu se văd în evoluția PIB sau în cea a deficitului de cont curent. Creșterea PIB-ul stagnează anul acesta iar deficitul de cont curent, deși în creștere nu pare alimentat de importurile tehnologice ci tot de consum, pe fondul presiunilor inflaționiste (fuga de inflație susține artificial consumul, na)”, semnalează sursa citată.
În luna iunie au avut loc intrări de 2,5 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, (inclusiv suma netă în valoare nominală de 950 milioane dolari americani rezultată din emisiunea şi răscumpărarea anticipată parţială a unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice denominate în dolari americani)
De asemenea, au avut loc ieșiri de 3,85 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plați de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (inclusiv rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice, în suma de 1.597,50 milioane euro) și altele.
Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor cotațiilor metalului galben valoarea acesteia a fost de 3,58 miliarde de euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 iunie 2018 au fost de 35.349 milioane euro, faţă de 36.842 milioane euro la 31 mai 2018.
Plăţile scadente în luna iulie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 115 milioane euro.
Comments are closed.