PNRR, văzut ca o VICTORIE la București, dar privit cu ÎNGRIJORARE la Bruxelles. Oficiali europeni: „Sperăm să fie instalat un guvern stabil”

Comisia Europeană speră ca România să aibă cât mai repede instalat un guvern stabil, pentru a aplica reformele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) deoarece fondurile europene de 29 de miliarde de euro pe care țara vrea să le atragă de la UE sunt condiționate de ținte și borne clare, au avertizat, înalți oficiali europeni, la scurt timp după ce Planul României a primit undă verde de la Comisia Europeană.

Chiar dacă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost aprobat de Comisia Europeană, guvernanții români nu trebuie să se creadă „cu sacii în căruță”, și asta deoarece – după cum a anunțat și președeintele CE Ursula von der Leyen – planul mai trebuie aprobat și de Consiliul Uniunii Europene, relatează HotNews.ro.
Aprobarea se face în cel mult 4 luni, dar cel mai probabil va veni anul acesta, iar până la finalul anului 2021 CE va vira României un avans de 3,8 miliarde de euro. Această prefinanțare reprezintă 13% din suma totală alocată țării noastre, jumătate fiind fonduri nerambursabile, iar cealaltă jumătate împrumuturi care vor trebui returnate de către România la bugetul UE, pe termen lung.

Apoi, vor urma rambursările de cheltuieli pentru proiecte specifice. Cei de la CE se așteaptă ca guvernanții de la București să trimită prima cerere de plată în primul trimestru al anului următor.

Pașii enunțați mai sus au fost comunicați, astăzi, de către doi oficiali europeni de rang înalt. Ei au avertizat, însă, că, pentru a primi banii de la Comisia Eurpeană, în cadrul planului de 29 de miliarde de euro, România trebuie să îndeplinească 500 de ținte (targets) și borne (milestones) și nu va beneficia de nicio păsuire.

„Planul abordează cele mai mari provocări ale României: finanțe publice, piața muncii, energie, mediu, educație, sănătate, administrație publică, justiție. (…) Dacă proiectele nu vor fi finalizte la timp, în baza țintelor și bornelor, banii nu vor fi rambursați României. Având în vedere calendarul general, totul trebuie realizat până în vara anului 2026, pentru a putea rambursa tranșa finală până la sfârșitul anului 2026. Nu este prevăzută nicio prelungire. Recomandăm României să nu se concentreze pe foarte multe ținte și borne deodată, pentru a nu rămâne cu ele netrminate la timp. Regulamentul prevede că aceste reforme nu vor fi anulate după implementarea planului și de aceea va exista și o monitorizare a implementării reformelor”, a spus unul dintre oficialii europeni.

„Sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil”, în România

În context, celălalt oficial UE a precizat că Bruxelles-ul speră că România va avea un guvern stabil, susținut de o majoritate în Parlamentul de la București, pentru a implementa reformele prevăzute în PNRR.

„Noi sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil. Atât timp cât România își îndeplinește angajamentele, în termeni de borne și ținte de investiții și reforme, nu există un impact imediat asupra PNRR. Acestea fiind spuse, va fi probabil dificil de pevăzut cum vor fi realizate acestea dacă nu există un guvern cu o majoritate (parlamentară n.r.) care să promoveze mai ales reforme, dar și investiții care au fost incluse în plan. V-am explicat cât de ambițios este acest plan și necesită evident un guvern funcțional, care să fie capabil să promoveze reforme. Dar, dacă bornele și țintele vor fi implementate, (lipsa unui guvern stabil – n.r.) nu va avea niciun impact imediat, dar în realitate va crea probleme. Comisia este mereu gata să ofere susținere și asistență tehnică. Sperăm ca instituțiile care vor fi învestite să implementeze acest plan sunt, în mare, aceleași care implementează și fondurile structurale europene, pentru a avea cunoștințele necesare, să nu fie ceva nou pentru ele modul în care se gestionează aceste proiecte. Sperăm ca această situație să se rezolve cât mai repede posibil, pentru a nu apărea repercusiuni asupra implementării planului”, a spus oficialul UE.

Afirmația vine în contextul în care reprezentanții USR-PLUS au ieșit recent de la guvernare, după ce premierul Florin Cîțu l-a revocat din funcție pe Stelian Ion, fostul ministru al Justiției, fapt ce a dus la o criză fără precedent în interiorul Coaliției de guvernare. Criza a culminat cu demisia tuturor miniștrilor USR PLUS și depunerea unei moțiuni de cenzură, alături de parlamentarii AUR, împotriva guvernului Cîțu.

În prezent, ministerele deținute de USR PLUS sunt conduse de miniștri interimari, printre acestea numărându-se și Misterul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde interimatul este asigurat chiar de premierul Cîțu. Îngrijorător pentru oficialii de la Bruxelles este faptul că, în acest moment, Guvernul Cîțu nu mai dispune, cel puțin la nivel teoretic, de majoritate parlamentară.