Oamenii de afaceri și MFP au convenit creșterea pragului de deductibilitate a costurilor

Reprezentanții mediului de afaceri și cei ai Ministerului Finanțelor au convenit majorarea la un milion de euro plus 30% din EBITDA a pragului maxim privind deductibilitatea costurilor îndatorării, în urcare de la 200.000 de euro plus 10% din EBITDA, cât prevede în prezent legislația.

Noua variantă ar urma să fie transpusă în legislație în această toamnă. De ce este important: Deducerea costurilor îndatorării reprezintă o facilitate importantă pentru companiile care vor să investească în dezvoltare cu bani obținuți din diverse surse, cum ar fi bănci sau obligațiuni. Dacă firmele nu-și vor putea deduce costurile cu îndatorarea, ar putea alege să renunțe la unele unele investiții sau să le amâne. De asemenea, limitarea deductibilității la un nivel mai scăzut față de alte state UE ar putea crea un dezavantaj important României, potrivit unor surse oficiale, citate de Profit.ro

În prezent, în Parlament se află un proiect de lege care, printre alte măsuri, crește limita îndatorării de la 200.000 de euro și încă 10% din EBITDA, pentru ceea ce trece de 200.000 de euro, limita cea mai redusă permisă de directiva UE, la 3 milioane de euro și 30% din EBITDA, maxim permis.

Acum, însă, după ce reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României și cei ai Ministerului Finanțelor s-au pus de acord cu pragul de 1 milion de euro plus 30% din EBITDA, amendamentul din Parlament privind costul îndatorării va fi modificat în același sens sau retras.(n.n.- câștigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare)  Limita de 200.000 de euro ar acoperi costul de dobândă pentru un credit de circa 8-10 milioane de euro.

Potrivit consultanților fiscali, România s-a grăbit să adopte directiva din 2018, deși celelalte state o implementează abia din 2019. Totodată, România avea o situație specială care i-ar fi permis să o adopte mai târziu. În plus, România ar putea pierde din atractivitatea pentru investiții în raport cu alte țări din regiune care introduc o formă mai puțin dură a directivei. „De exemplu, este o întrebare cu Bulgaria. Dacă Bulgaria va adopta alt sistem, orice investitor va face un calcul privind costul fiscal al unui împrumut pentru dezvoltare. Dacă într-o altă țară costul este mai redus, poatre fi un factor suplimentar să nu mai investească în România”, a declarat, anterior, pe această temă Alex Milcev, partener, și lider al departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România.