Prognoza de vară a Comisiei Europene are două trăsături dominante:
- crește pesimismul privind evoluțiile economice în contextul pandemiei de COVID 19
- crește distanța între parcursurile fiecărei națiuni, accentuând sentimentul unei Uniuni din ce în ce mai divergente
Faptul că cele 27 de state membre se vor mișca cu accelerații diferite în timpul acestei crize și în timpul convalescenței după criză va duce la slăbirea coeziunii interne și va face și mai neomogen comportamentul piețelor naționale.
Ceea ce frapează încă din start este pesimismul din ce în ce mai mare care domină prognozele economice ale Comisiei: prognoza de contracție pentru zona Euro a evoluat de la -7,7% în primăvară la -8,7% acum, iar pentru întreaga Uniune de la -7,4% la -8,3%, cu evoluții la fel de pesimiste pentru prognoza de creștere de anul viitor: de la 6,3% la 6,1% pentru zona Euro și de la6,1% la 5,8% pentru ansamblul UE. De menționat este și faptul că geneza pesimismului european este legată de degradarea semnificativă a perspectivelor economiei globale: dacă în primăvară se întrevedea o contracție de -2,9% la nivel planetar (excluzând Uniunea Europeană), astăzi, contracția prevăzută a ajuns la -3,9%, însoțită fiind de prăbușirea comerțului internațional cu -11,5%!
Contracția pieței mondiale este potențată de revenirea mult mai lentă decât se anticipa a unor națiuni importante (India, Turcia și Rusia, ultimele două partenere semnificative de comerț pentru Uniune).
Singura veste bună se referă la prețul țițeiului brent , care este considerat stabilizat, în jurul valorii de 42-43 USD/baril, atât pentru 2020, cât și pentru 2021.
Desigur că și punctul de pornire al crizei este important. Din acest punct de vedere, România se află printre favorizații Uniunii, adică printre cele 4 state care au avut creștere economică în primul trimestru:
Trecând la cifrele nominale ale contracției economice, Uniunea va avea un grup de țări care vor suferi cumplit (Spania, Franța, Croația și Italia, cu căderi în jur de -11% anul acesta), un grup de țări care vor fi mediu afectate (Grecia, irlanda, Cipru, Slovenia, Slovacia, belgia și țările baltice , cu căderi mergând de la -9% la -7%), un grup de națiuni care vor fi mai puțin lovite de criză (Germania, Olanda, Austria, de exemplu, cu căderi de -6% până la -7%) și un grup al „rezilienților” (Polonia, -4,6% campion absolut al rezilienței, Statele nordice, plus România, cu -6%).
În ceea ce privește prognoza pentru anul viitor, cele mai rapide reveniri se vor consemna tot în Spania Franța , Croația și Italia , cu o medie de peste 7%, pentru ca intensitatea refacerii să scadă până la 2,8% în Finlanda și 3,1% în Sudeia. Polonia va crește cu 4,3% și România cu 4%.
Pe ansamblul perioadei trimestrul IV 2019-trimestrul IV2021 tabloul evoluției PIB-urilor diverselor state din UE va fi următorul:
Practic, majoritatea statelor membre suferă o înrăutățire a prognozei de scădere în această perioadă, cu perspcetive pozitive doar pentru trei state și cu Italia campioană la nedoritul indicator de contracție a economiei (cu -4,75% pe ansamblul celor doi ani), urmată de Spania (aproape -4%) , Portugalia și Franța. România se află undeva la mijlocul clasamentului, pe poziția a 11-a în clasamentul celor mai puțin afectate state. Din regiune, mai bine ca noi vor sta polonezii, ungurii, bulgarii și două state baltice, în vreme ce croații și cehii vor fi printre cele mai afectate națiuni.
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip132_en.pdf
