O mare bancă estimează că guvernul român ar putea avea dificultăţi în menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, în ciuda majorării unor taxe în cele mai rentabile sectoare economice, arată un raport publicat luni de UniCredit Bank. Intitulat „Economia pusă la încercare”, studiul arată o serie înmtreagă de motive pe baza cărora bancherii au estimări mai degrabă pesimiste 

România se confruntă cu un final dificil al ciclurilor economic și electoral. Din cauza veniturilor bugetare prea mici, guvernul a introdus noi taxe la finalul anului 2018. Cu toate acestea, majorările semnificative de pensii ar putea conduce la un salt al deficitului bugetar peste 3% din produsul intern brut (PIB) în 2019-2020, se arată în raport.

Bancherii au luat în calcul şi reacția negativă a pieței la măsurile implementate (Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 – N.R.),  ar putea submina eforturile guvernului de a se împrumuta. Inevitabila încetinire a creșterii economice va avea loc pe parcursul unui calendar electoral încărcat .

Deficitul bugetar a fost în preajma nivelului de 3% din PIB în 2018 (conform standardelor europene), existând riscul unei ușoare depășiri. În 2019-20 este probabil ca deficitul bugetar să crească peste acest nivel. Majorările de salarii și pensii vor crește cheltuielile în 2019, în timp ce veniturile ar putea fi limitate de factori ciclici.

În aceste condiţii, analiza UniCredit anticipează o temperare a creșterii economice la 3% în 2019 și la 2,1% (sub potențial) în 2020.

Astfel, veniturile din taxele pe consum și profit ar putea crește mai încet decât produsul intern brut nominal.

Punctual, principalele evoluţii şi determinări ce vor caracteriza perfomanţa economică a României în următorii doi ani sunt următoarele:

  1. Politica fiscală ar putea contribui la încetinirea creşterii economice;
  2. Deficitul bugetar ar putea depăşi 3% din PIB în 2019-2020;
  3. Noul pachet fiscal ar putea avea efecte negative asupra economiei;
  4. Încetinire probabilă a creşterii economice sub potenţial în 2020;
  5. Spaţiul pentru a stimula investiţiile este limitat;
  6. Aşteptările modeste în privinţa exporturilor anunţă probleme pentru deficitul de cont curent;
  7. Procedura de deficit excesiv va fi, probabil, evitată în 2019, dar nu şi în 2020;
  8. Conflictul României cu instituţiile UE pe fondul încercărilor de limitare a independenţei justiţiei s-ar putea amplifica;
  9. Inflaţia ar putea fluctua în preajma nivelului de 3,5% în 2019, scăzând spre ţintă doar în 2020;
  10. Nu sunt anticipate majorări ale dobânzii de politică monetară anul acesta sau
    următorul.

Analiza integrală o puteţi studia aici.

 

 

Articolul precedentConsiliul Concurenţei analizează efectele „taxei pe lăcomie” asupra ROBOR
Articolul următorSUA pun sub acuzare Huawei pentru furt de tehnologie