Guvernul discută în ședința de joi proiectul Ordonanței de Urgență de modificare a Legii insolvenței, în sensul impunerii unor condiții mai dure pentru ca o companie să intre în insolvență.

Încă din 17 august, consilierul premierului, Darius Vâlcov, anunța la Antena 3 că este în lucru un proiect de ordonanță pentru înăsprirea legislației.

„Avem în lucru la Guvern un proiect de ordonanță, astfel încât din septembrie să înăsprim legislaţia pentru intrarea în insolvenţă. De ce? Pentru că doar în cinci ani de zile s-au urcat de la 13 la 62 de miliarde de lei datoriile firmelor aflate în insolvenţă, cu preponderenţă a acelor datorii care sunt la zi, în sensul în care datoriile s-au acumulat după momentul intrării în insolvenţă. Deci, da, acest jaf de 15 miliarde de euro trebuie să îl oprim cumva şi în septembrie îl vom opri”, a declarat Vâlcov la Antena 3.

Conform proiectului care a apărut în presă, una dintre cele importante, și mai discutabile, modificări este că firmele nu își mai putea cere intrarea în insolvență dacă, la data deschiderii procedurii, mai mult de 50% sunt creanțe ale statului.

În justificarea Guvernului se urmărește declanșarea unui eventuale insolvențe doar pentru a se evita plata taxelor și impozitelor către stat. Conform unui studiu realizat de Coface, numărul insolvențelor din  prima jumătate a scăzut față de aceeași perioadă anului trecut la 4.200 de firme care au inițiat această procedură. Totalul datoriilor acestor firme se apropie de cinci miliarde lei.

Numărul locurilor de muncă afectate de aceste cereri de insolvență este însă în creștere, semn ca este vorba de companii mari, de 26.000 de angajați, majorare cu o treime comparativ cu primul semestru din 2017.

Alte măsuri din draftul modificărilor la Legea Insolvenței arată că se introduce un termen maximum de 30 de zile în care să fie judecate cererile de trecere la faliment pentru firmele aflate în insolvență, iar perioada maximă în care o firmă poate sta în insolvență să nu depășească cinci ani și să nu acumuleze datorii la stat, altfel urmând să intre automat în faliment.

Ministerul Finanțelor mai propune ca administratorul judiciar va avea dreptul de a urmări operaţiunile derulate de debitoare, în condițiile în care până acum administratorul special nu era supravegheat de administratorul judiciar.

Emilian Duca, consultant fiscal, a declarat pentru Realitatea Financiară că în momentul în care Guvernul face modificări există o motivație oficială și una invizibilă care uneori este chiar mai importantă decât cea vizibilă.

„Cred că modificarea Legii insolvenței urmărește salvarea marilor companii de stat, precum CFR sau Elcen, înglodate în datorii, pentru care intrarea într-o procedură de insolvență ar însemna falimentul” consideră Duca

Consultantul financiar spune că impunerea unor praguri și perioade stricte de timp nu se justifică: „De exemplu se impune ca în termen de maxim 6 luni să fie elaborat un plan de reorganizare a activității. Pentru o companie mare, ca CFR, este un termen imposibil de respectat, iar pentru un butic este prea mare. Ar trebui judecat de la caz la caz și lăsat judecătorul sindic să decidă”, apreciază Duca.

La fel ca și în cazul companiilor care dacă ar avea mai mult de 50% din totalul creanțelor, datorii către stat, nu ar mai putea să intre în procedurile de insolvență. „O mai mare celeritate a instanțelor de judecată la rezolvarea litigiilor sau contestațiilor ar fi de dorit, nu impunerea unui prag, care poate sau nu să reflecte realitatea” mai spune Duca.

Pragul de 50% poate să reprezinte și o sursă de abuz din partea ANAF consideră avocatul Gabriel Biriș. Astfel, ANAF poate emite decizii de impunere pe care contribuabilii le contestă. Însă în lumina noilor modificări Fiscul le va bloca conturile și va executa silit firmele, indiferent dacă instanța îi va da câștig de cauză contribuabilului.

„Astea nu sunt creanțe certe ale ANAF-ului, până în momentul în care au o decizie definitivă și irevocabilă, iar în insolvență ele sunt înscrise sub condiție. Practic ce va face  Fiscul? Va bloca conturile, va executa silit și firma va muri, va intra în faliment. După care, câștigi în instanță degeaba, că pacientul e mort. Prevederea asta ar fi funcționat foarte bine dacă venea la pachet cu o altă prevedere, anume când contribuabilul contestă o decizie de impunere, să se suspende de drept executarea deciziei până când se judecă și să nu mai fie nevoie de alte formalități. ANAF și sistemul ar avea un interes să se judece mai repede, în felul acesta”, a mai arătat avocatul.

 

UPDATE: Comentand actualul proiect Vasile Godîncă-Herlea, Președinte Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România Cluj subliniază: ”Cel mai important este însă faptul că prin modificările din această Ordonanță pot fi afectate semnificativ șansele de redresare ale companiilor aflate în dificultate, fără să se facă diferențierea între fraudă și bună-credință. Să nu uităm faptul că există statistici ale Comisiei Europene care arată că doar 6% dintre falimente sunt frauduloase.”

Ordonanța impune debitorului interdicția de a-și recunoaște starea de insolvență dacă deține o creanță bugetară mai mare de 50% din totalul creanțelor. ”Prin această interdicție, în acele cazuri, practic se va ajunge la perpetuarea unei stări de insolvență nedeclarată și de incertitudine care va afecta toți actorii din jurul companiei – angajați, parteneri comerciali și chiar și Statul. Insolvența este în realitate o stare de fapt, care nu ar trebui să implice o alegere. În definitiv, instanța este cea care dispune deschiderea insolvenței.”, atrage atenția profesionistul în insolvență.

Referitor la faptul că Ordonanța vorbește despre îngreunarea condițiilor de aprobare a unui plan de reorganizare, cum este acoperirea a min. 50% din valoarea creanțelor bugetare negarantate, Godîncă – Herlea consideră ca ”În practică, acesta poate fi un aspect ineficient, care ar putea chiar să blocheze eventualele finanțări din perioada de insolvență. Îmi este greu să-mi imaginez că cineva ar fi dispus să finanțeze sau să susțină o societate aflată într-un plan de reorganizare nesustenabil.”

 

 

Articolul precedentBursa locurilor de muncă. Colac de salvare pentru promoța de șomeri 2018
Articolul următorBucureștiul întrece zone din Occident, restul țării se apropie timid de media UE

Comments are closed.