Asociația Producătorilor de Medicamente Generice  (APMGR) atrage atenția că mii de medicamente ieftine riscă să fie scoase din producție sau delistate în perioada imediat următoare, între acestea aflându-se medicamente esențiale în tratamentul cancerului, al afecțiunilor cardiovasculare, neurologice și gastrointestinale.

Principală cauza a dispariției acestora este taxa clawback, aplicată în mod uniform atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro cât și celor ieftine, care costă câteva zeci de lei.

Taxa clawback a ajuns deja la 24.13 % în primul trimestrau al acestui an, față 19.86% în primul trimestru al anului trecut sau de 15.62%, în primul trimestru al anului 2016.

Având în vedere că taxa clawback se aplică la un preț al medicamentului care include adaosurile distribuitorilor și  farmaciilor, care devin fixe la un preț al medicamentului mai mare de 300 de lei, impactul pe medicamentele ieftine este considerabil mai mare. De exemplu taxa clawback, la nivelul din trimestrul I, reprezintă 34% din prețul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei și este de abia 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei, arată asociația.

APMGR atrage atenția că producătorii de medicamente generice nu mai pot susține un consum de care nu sunt responsabili și care crește în special din cauza introducerii necondiționate pe lista de medicamente compensate a medicamentelor inovative.

„Nu este echitabil pentru noi să finanțăm un consum pe care noi nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanțăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunțăm la medicamentele ale căror costuri de producție nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilități de producție. Și pacienții și economia României vor pierde”, a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR.

Între medicamentele cu risc major de a scădea sub limita profitabilității și de a dispărea de pe piață sunt  Tamoxifenul (tumori de sân), Bleomicina (leucemie, afecțiuni hematologice), Fluorouracil (cancer), Cisplatin (cancer), Flutamida (cancer), Memantine (demența), Gentamicinum (infecții germeni rezistenți intra-spitalicești), Theophyllinum (astm), Captopril (hipertensiune, insuficiență cardiaca), Furosemid (insuficiență cardiaca, ciroză hepatica), Ranitidina inj (afecțiuni gastrointestinale), Indapamida (afecțiuni cardiovasculare).

APMGR estimează că, în condițiile menținerii mecanismului actual, taxa clawback va ajunge la 30% până la sfârșitul anului. Asta ar însemna că, pentru medicamentele sub 25 de lei, impactul taxei în prețul de producător ar ajunge la 42%.

„Cred că suntem cu toții de acord că o taxă pe vânzări de 42% nu este sustenabilă pentru nicio companie. Această taxă pe vânzări, combinată cu politica celui mai mic preț dintr-un coș de 12 țări de referință, cu obligația ca prețul medicamentului generic să fie la maximum 65% din prețul medicamentului inovativ al cărui generic este, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienți și faliment pentru industrie”, spune Viorica Predună, Vicepreședinte APMGR.

Pentru a salva medicamentele ieftine și a da o gură de oxigen industriei locale producătoare de medicamente, APMGR propune introducerea imediată a calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamente, un sistem nou, anume diferențierea în funcție de preț. În prima categorie ar trebui incluse medicamentele scumpe, cele pentru care nu există aprobat un preț de referință generic sau biosimilar, sau la care prețul este mai mare decât prețul de referință generic sau biosimilar. În cea de-a doua categorie ar trebui plasate medicamentele mai ieftine, pentru care există aprobat un preț de referință generic sau biosimilar, iar acesta este mai mic sau cel mult egal cu prețul de referință generic sau biosimilar.

Taxa clawback ar trebui să se aplice diferențiat la aceste două categorii, adică să fie mai mică pentru cea de-a două categorie și mai mare pentru prima, respectând proportionalitatea de preț. Reamintim că prețul de referință al medicamentelor generic reprezintă 65% din prețul medicamentului inovativ al cărui generic este.

O astel de măsură ar fi mai echitabilă pentru medicamentele cu preț scăzut, fie că sunt generice sau medicamente ieșite de sub patent. Mai mult, ar fi neutră bugetar, ușor de implementat de către autorități și ar asigură disponibilitatea medicamentelor pe piață, dacă ar fi combinată cu a două măsură propusă.

A două măsură propusă de Asociație se referă la aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat.

Măsura ar îngheța cuantumul taxei clawback prin controlul eficient al consumului, protejând medicamentele ieftine și ar fi și eficientă pentru bugetul de stat întrucât ar acorda discount-uri mai mari prin acest tip de contracte.

 

Articolul precedentVezi ce serviciu inedit a inventat Amazon pentru angajații demotivați
Articolul următorVise de președinte ANAP: Sistemul de achizii publice să semene cu un magazin online

Comments are closed.