Isărescu: ”Suntem încăpățânați și nu facem prognoze pe curs”

Guvernatorul Băncii Naționale a reafirmat faptul că Banca Națională nu va face prognoze privind evoluția cursului valutar, subliniind că acesta are multe funcţii şi dacă se vroia un  curs fix se făcea acest lucru.

”Făceam şi noi un currency board precum bulgarii şi schimbam toată politica”, a spus Isărescu, în declarații cu ocazia ședinței Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară.

”Suntem încăpăţânaţi şi nu facem prognoze de curs, dar pot să fac o glumă. Depinde cum o s-o transmiteţi mâine. Măi, dacă noi am ajuns să ne îngrijorăm că se mişcă cursul de la 4,66 la 4,7, adică cu patru bani, adică cu 1%, păi cred că am progresat foarte mult. Fără glumă asta. Am progresat dacă ne îngrijorează aşa ceva… Cursul are multe funcţii, multe funcţii şi dacă voiam să facem un curs fix îl făceam. Făceam şi noi un currency board precum bulgarii şi schimbam toată politica. E mult mai simplă”, a spus Isărescu.

Isărescu a explicat că România are un curs mai stabil ca al țărilor vecine, care a ajutat în ceea ce privește inflația.

„Este clar că o jumătate de an cel puţin opinia publică a fost bombardată cu prognoze, aprecieri, evaluări, unele de la specialişti. Că se va întâmpla ceva cu cursul, că se duce dincolo de un prag, dincolo de alt prag, că va sări, că se va deprecia, că se va întâmpla aşa şi pe dincolo. Ca să rămân uşor confuz pentru că noi ne menţinem ideea că nu facem prognoze de curs. Acesta a fost însă realitatea. Şi cel puţin pe termen scurt fără să ne ancorăm la curs nu am ieşit din inflation targeting, ca să fim corecţi, aşa că ne uităm la toţi ţintitori de inflaţie am rămas cei mai uşor conservatori”, a spus guvernatorul.

Isărescu a fost întrebat spre opinia viceguvernatorului BNR, Liviu Voinea, potrivit căreia credibilitatea cursului de schimb valutar a fost pusă la îndoială în acest an motiv pentru care BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de referinţă.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în şedinţa de miercuri menţierea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.

De asemenea, a fost decisă menţinerea ratei dobânzii penntru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Referitor la piața creditării, Mugur Isărescu a spus că vor fi anunțate noi măsuri, în scurt timp.

”Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie în România şi aş redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-şi evalueze bine posibilităţile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante”, a spus Mugur Isărescu.

La finalul ședinței pe probleme de politică monetara a CA al BNR, a fost publicată sinteza deciziilor adoptate.

”Rata anuală a inflației IPC a evoluat pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III în linie cu așteptările. Aceasta a coborât în luna iulie la 4,56 la sută, de la 5,4 la sută în luna precedentă, și a ajuns apoi la 5,06 la sută în august. Evoluția față de iunie s-a datorat acţiunii factorilor pe partea ofertei şi unor efecte de bază, principalele influenţe fiind atribuibile încetinirii ritmului de creştere a preţurilor administrate şi a preţului combustibililor. În sens opus a acţionat accelerarea creşterii în termeni anuali a preţurilor legumelor şi fructelor.

Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă ușor, până la 2,8 la sută în luna august, după ce în luna iulie a stagnat la nivelul de 2,9 la sută. Descreşterea a continuat să fie indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, în principal sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.

Rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 3,9 la sută în luna iulie şi 4,2 la sută în luna august, de la 3,6 la sută în luna iunie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 3,2 la sută în iulie şi 3,5 la sută în august, de la 2,9 la sută în luna iunie.

Datele provizorii arată o ușoară reaccelerare în termeni anuali a creșterii economice în trimestrul II 2018, la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în trimestrul anterior. Consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să fie principalul determinant al creşterii PIB, secondat la mică distanţă de variaţia stocurilor, iar aportul formării brute de capital fix a redevenit negativ. Contribuția exportului net la avansul PIB a rămas nefavorabilă, dar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu trimestrul precedent, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea a exporturilor.

Cele mai recente date statistice arată o accelerare a creșterii anuale a producţiei industriale în iulie comparativ cu lunile anterioare, localizată în principal la nivelul industriei prelucrătoare, iar activitatea din comerț şi servicii și a menținut dinamica robustă. Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale.

Ritmul anual de creştere a costurilor unitare cu forţa de muncă pe ansamblul economiei s-a temperat uşor în trimestrul II, rămânând totuşi la un nivel ridicat. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se mărească în trimestrul II, dar a scăzut în luna iulie, pe fondul redresării dinamicii anuale a productivităţii muncii.

Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare şi-au restrâns gradual ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară pe parcursul ultimelor două luni. Cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil.

Creditul acordat sectorului privat a continuat să crească susținut în lunile iulie şi august, cu 6,6 la sută, iar ponderea în total a componentei în lei a ajuns la 65,3 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012). La rândul ei, ponderea creditului acordat populaţiei a atins în luna august un nou maxim istoric, de 53,2 la sută din total.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației spre limita superioară a intervalului țintei de inflație la finalul anului curent, în linie cu prognoza pe termen mediu din august 2018.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția preţurilor unor produse alimentare, a prețurilor administrate (gaze şi energie electrică) și a prețului combustibililor , precum și condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, ritmul creșterii economice globale în contextul tendinţelor protecţioniste, perspectivele economiei şi a inflației în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 10 octombrie 2018, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 noiembrie 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației”, arată doumentul postat pe pagina de internet a BNR.