Monedele virtuale sau criptomonedele,sunt doar o modă sau anunţă schimbări în activitatea băncilor centrale, se întreabă retoric guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Este dificil de crezut că monedele virtuale ar putea deveni cu adevărat bani, dat fiind că nu pot exercita funcțiile de bază ale unei monede propriu-zise, spune acesta.
Cu greu pot fi calificate drept mijloc de schimb – numărul comercianților care acceptă bitcoin este nesemnificativ, iar numărul tranzacțiilor este mic. În același timp, operarea de plăți în monede virtuale durează mai mult și are costuri superioare opțiunilor de plată deja existente. Nicio monedă virtuală nu poate fi unitate de cont, neavând statutul de mijloc de plată legal nicăieri în lume. Lipsa lor de acceptabilitate este o consecință a faptului că nu pot fi un etalon de valoare, date fiind fluctuațiile masive de preț cu care se confruntă. Într-adevăr, volatilitatea medie a primelor 10 criptomonede după capitalizare era de 25 de ori mai ridicată decât cea a bursei americane, a arătat guvernatorul, într-un forum de specialitate.
Există două puncte de vedere extreme în ceea ce privește monedele virtuale. Primul ar fi că acestea reprezintă cea mai recentă întrupare a conceptului de monedă și că vor schimba fundamental sectorul financiar așa cum îl cunoaștem. În esenţă, această opinie se bazează pe evoluțiile spectaculoase din domeniu: potrivit ”The Economist”, valoarea globală a monedelor virtuale a crescut de la 30 miliarde dolari la 400 miliarde dolari pe parcursul anului 2017, ca urmare a creșterii valorii, dar și a numărului de monede virtuale, pe fondul proliferării așa-numitelor oferte inițiale de monede, arată guvernatorul.
Conform punctului de vedere opus, monedele virtuale reprezintă o modă trecătoare, echivalentul modern al maniei bulbilor de lalele, iar natura lor în mod inerent descentralizată le va împiedica să dobândească și să păstreze genul de acceptabilitate pe care statutul de monedă propriu-zisă o reclamă. Lipsite de valoare intrinsecă și extrinsecă, monedele virtuale nu ar fi altceva decât un pseudoactiv extrem de speculativ (și posibil periculos). Prăbuşirea abruptă a valorii bitcoin la începutul anului, de la 20.000 USD în decembrie 2017 la 7.000 USD în februarie 2018, pare să valideze această teză. Caracterul extrem de riscant al criptomonedelor este accentuat de faptul că mai multe „oferte inițiale” de monede virtuale s-au dovedit a fi escrocherii și de atacurile informatice asupra unor burse de monede virtuale (unui astfel de operator i-au fost sustrase în ianuarie 2018 monede virtuale în valoare de circa 500 milioane USD), arată Mugur Isărescu.
Comments are closed.