Incertitudinile persistă. Sidex este ca fata fără zestre. Bogații o curtează, dar nu o vor de nevastă

Comisia Europeană a dat undă verde pentru preluarea combinatului siderurgic italian Ilva de către grupul ArcelorMittal. Condiția impusă este să vândă o parte din celelalte active pe care le deține în Europa, printre care și fostul Sidex Galați.

Pentru a nu deține o poziție dominant pe piața produselor de oțel din Europa, pe lângă unitatea de la Galați, ArcelorMittal va mai înstrăina ArcelorMittal Piombino, singura sa unitate de producție a oțelului galvanizat din Italia, ArcelorMittal Skopje (Macedonia), ArcelorMittal Ostrava (Cehia), ArcelorMittal Dudelange (Luxemburg), precum și liniile de zincare nr. 4 și 5 de la Flemalle și decaparea, linile de laminare la rece și ambalaje metalice

De operațiunile de vânzare se va ocupa Banck of America Merrill Lynch, angajată de grupul metalurgic să găsească clienți. Nu este o veste tocmai bună, cu toate asigurările date de Comisia Europeană și oficialii români pentru industria românească.

ArcelorMittal Galați este urmașul Sidex Galați care a fost preluat în 2001 de către compania aparținând omului de afaceri indian Lakshi Mittal, LNM Holdings NV pentru suma de 70 milioane de dolari și se mai angaja să investească alte 350 milioane de dolari, să păstreze nivelul producției și să mențină numărul de angajați. Din păcate, nimic din aceste angajamente nu s-a îndeplinit.

În momentul privatizării, Sidex Galați producea 3,8 milioane de tone oțel lichid pe an și avea 27.000 de angajați, contând pentru 5% din Produsul Intern Brut al României din acel moment. După vânzare, statul, pe lângă ștergerea datoriilor, s-a mai implicat financiar prin asigurarea a aproximativ 80% din fondurile plăților compensatorii destinate salariaților care părăseau combinatul. Și au fost vreo 20.000 care s-au pensionat anticipat sau au fost concediați.

Având Sidex Galați, care putea furniza materie primă și pentru alte unități metalurgice, grupul aparținând lui Mittal a mai preluat Combinatul Tepro din Iași, producător de țeavă, Combinatul Hunedoara și fosstul Petrotub, producător de prăjini de foraj pentru industria petrolieră. Ulerior a mai achiziționat portul Rompormet de la Galați, care are ca unic client Sidex, precum și o cariera de var, necesar în procesul de producție a fontei.

Deși la 17 ani de la privatizare, combinatul din Galați mai produce doar 1,7 milioane tone de oțel, mai puțin de jumătate decât înainte de privatizare și are 7.000 de angajați, susține în continuare activitatea multor alte societăți pe orizontală.

La ora actuală, la Galați mai funcționează un singur furnal modernizat, iar promisiunea de a construi încă unul nou s-a risipit în timpul crizei. Uzina cocsochimică a fost demolată și cel mai important nu s-a construit un laminor care să livreze tablă la standardele cerute de industria auto care s-a dezvoltat în România.

Astfel, necesarul de tablă de calitate pentru uzinele Dacia și Ford este adus de la combinatele din Slovacia. Rezultatul este că anul trecut România a importat produse siderurgice în valoare de 2,2 miliarde euro, iar importurile au fost de peste 3 miliarde euro, cu un deficit de 860 milioane euro. Aproximativ cât deficitul rezultat din comerțul cu produse agroalimentare.

Fără să mai obținut profit de 10 ani, și fără a fi modernizat la nivelul celorlalte combinate din Europa, găsirea unui cumpărător dispus să investească și să diversifice producția pe o piață europeană aproape saturată și concurată puternic de chinezi este o sarcină deosebit de dificilă, dacă nu imposibilă.

Surse din piață, spun că un posibil cumpărător interesat ar fi grupul italian Mercegaglia, unul dintre marii producători europeni de țeavă. Interesați ar mai putea fi companii din Rusia, însă experiența românească cu acești investitori este neplăcută.

Deocamdată, prin ștergerea datoriilor, susținerea programelor de plăți compensatorii, acordarea de ajutoare de stat, România a cheltuit aproximativ 3 miliarde de euro. Sumă care s-ar putea justifica prin importanța Sidexului. Cu condiția ca producția acestuia să continue și să nu fie vândut pe bucăți la fier vechi. Și să nu uităm că premierul Adrian Năstase, artizanul privatizării Sidex Galați, spunea în noiembrie 2001, că este privatizarea secolului.

Articolul precedentProiect OUG. Deschiderea pieței serviciilor de plată va crește concurența, motiv de dispute pe marginea proiectului
Articolul următorCreșterea economică își pierde din avânt. Trimestru pe trimestru, cresterea din T1 2018 a fost zero

Comments are closed.