Programul de guvernare publicat joi de liderii PNL, în vederea asumării în Parlament la votul de învestitură, conține printre măsurile economico-financiare și eliminarea supraaccizei la carburanți.

 

 

Programul de guvernare conține un proiect de lege pentru eliminarea supraaccizei la combustibili, dar și alte măsuri precum restructurarea ANAF (astfel încât această instituție să își exercite atribuțiile fără interferența factorului politic) sau eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time.

„Vom desfiinţa suprataxa pe part-time pentru a le permite celor care vor să muncească în plus ca să câştige mai bine, să îşi facă astfel de contracte şi să nu trebuiască să plătească taxe şi impozite în plus pentru că vor să muncească. Aproape niciun român nu mai poate să facă un contract pe part-time că trebuie să plătească la salariu minim brut integral, chiar dacă el munceşte două ore”, a declarat Ludovic Orban cu câteva luni în urmă.

Supraacciza reintrodusă de Ministerul Finanţelor din 2017, după ce fusese introdusă de Guvernul Ponta, are o valoare de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi. O eventuală renunțare la această taxă ar duce, în mod normal, la ieftinarea benzinei și motorinei.

Ce conține Programul de guvernare al PNL la capitolul Finanțe publice:

Politicile fiscale și bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore: să mobilizeze, prin impozite, taxe și alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanțarea exercitării funcțiilor sale prevăzute prin Constituția României și legile în vigoare; să susțină un mediu de afaceri favorabil și predictibil, precum și unele procese pozitive pentru o creștere economică sustenabilă; să contribuie la realizarea stabilității economiei românești, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluția ciclurilor economice.

În viziunea PNL, politicile fiscale și bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunțate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe MENȚINEREA COTEI UNICE de impozitare.

Pe termen scurt, ne propunem:

  1. Încheierea exercițiului bugetar pe anul 2019 cu limitarea depășirii țintei de deficit bugetar de 3% din PIB.
  2. Definitivarea proiectelor de legi ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2020 cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB;
  3. Definitivarea programului de investiții cu finanțare din fondurile publice, concentrând fondurile disponibile pentru finalizarea obiectivelor de investiții aflate în curs de execuție;
  4. Revizuirea și corectarea unor acte normative, inclusiv a celor aflate în proceduri parlamentare, cu impact negativ pentru economie :
    • OUG 114/2018 (și OUG care o modifică-19/2019, 43/2019) cu impact negativ în special în sectoarele energiei, telecomunicații, financiar și administrarea Pilonului 2 de pensii;
    • Proiect de lege pentru anularea completă a split TVA;
    • Proiect de lege pentru eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time ;
    • Proiect de lege pentru eliminarea supraccizei la carburanți.

Încă din acest an, vom începe pregătirea unor reforme structurale în domeniul fiscal și bugetar care vor contribui la o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung:

  1. Respectarea predictibilității politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact;
  2. Restructurarea ANAF astfel încât această instituție să își exercite atribuțiile fără interferența factorului politic, să devină eficientă în combaterea evaziunii fiscale și să promoveze principiul conformării voluntare în relația cu contribuabilii; accelerarea procesului de informatizare a relației contribuabil-autoritate fiscală;
  3. Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici;
  4. Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană;
  5. Programarea multianuală a invesțiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut, și sustenabilitatea financiară; vom stopa practica schimbărilor frecvente de priorități și alocări de fonduri care nu fac decât să crească numărul de proiecte aflate în curs de execuție, risipa de resurse și lipsa de predictibilitate;
  6. Analiza schimbărilor intervenite și a noilor provocări cu care se confruntă sectoarele finanțate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a instituțiilor publice pentru a fi adaptate și a face față la aceste provocări;
  7. Modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să se asigure autonomia finaciară reală a autorităților publice locale; avem în vedere, de exemplu, ca până la 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor naturale, precum și impozitul pe venit în întregime să fie alocat autorităților publice locale;
  8. Întărirea activității instituțiilor de control în domeniul finanțelor publice, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanță cu prevederile legii.
Articolul precedentEuro scade spre nivelul de 4,75 lei
Articolul următorConsiliul Concurenţei a autorizat preluarea de către Ikea a unor parcuri eoliene