Proiectul anunțat săptămâna trecută de Guvern, referitor la prevenirea şi combaterea spălării banilor, continuă să aibă aspecte ce par să țin de un interes suplimentar decât cel enunțat de Directiva europeană pe care România o va pune în aplicare cu mai bine de un an și jumătate întârziere.
Printre alte măsuri care prevăd transparentizarea circuitelor financiare, inclusiv prin dispariția instituției acțiunilor la purtător și declararea beneficiarilor reali în cazul asociaților și fundațiilor. O dispoziție controversată este obligația ca românii care muncesc în afara țării să justifice cu documente sumele trimise în țară de depășesc 2.000 de euro.
Principala problemă este că Guvernul a plecat de la o limită de 1000 de euro și a ajuns la 2000 de euro. Există un citat in codul fiscal care automat va intra in functiune in clipa în care declari sursa veniturilor. „În baza acestor date ANAF va solicita de la Autoritatea fiscala a țării de sursă a venitului toate veniturile obținute în acea țară în ultimii 5 ani, venituri care vor fi impozitate de ANAF și se vor aplica majorari și penalități de intarziere (nivelul acestora la 3 ani va fi la nivelul bazei de impozitare).”
Cu alte cuvinte Guvernul mai vrea de mult timp să pună mana pe niște bani…nemunciți. Și are acum ocazia cea mai bună, putând invoca reglementările europene.
Trebuie menționat că, pentru acest subiect, Comisia Europeană a declanșat procedură de infrigement împotriva statului român în urma întârzierii transpunerii acestei directive în legislația națională.
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice, citat de HotNews, spune că această măsură încarcă inutil transferurile de bani ale românilor din Diaspora în condițiile în care familiile acestora rămase în țară au nevoie de resurse.
„Mie mi se pare că încărcăm cu un cost inutil aceste transferuri care sunt vitale pentru foarte multe familii rămase în țară. Acești oameni și-au lăsat aici părinții, copiii, care au nevoie de aceste resurse. Faptul că tu acum vii și îi pui să facă tot felul de formalități ca să trimită bani părinților sau copiilor mi se pare nedrept, arăți că nu te interesează această populație care este localizată temporar sau nu în afara României, te rupi și mai mult de ei, le întorci și mai mult spatele prin această ostilitate fățișă arătat în felul acesta”, a declarat Cristian Păun, profesor la ASE.
Totodată, pe lângă acest aspect, profesorul Păun este de părere că legea va putea fi ușor ocolită de către expați odată ce aceasta va fi implementată.
Cristian Păun a adăugat că legea taxării sumelor nejustificate mai mari de 2.000 de euro va genera o nouă procedura birocratica birocrației, românii fiind obligați astfel să prezinte documente autorităților fiscale pentru fiecare transfer.
Proiectul de lege publicat inițial de către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) prevedea la Secțiunea 2 „Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune”, la art. 7 alineatul (5), justificarea de către expați a sumelor mai mari de 1.000 de euro trimise în țară.
Ulterior, forma din 29 martie adoptată de Guvern a proiectului de lege a suferit o singură modificare, cuantumul de 1.000 de euro fiind în locuit cu cel de 2.000 de euro. „Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro,” se arată în textul proiectului din 29 martie.
Comments are closed.