Ieri, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a pus în discuție calitatea informației economice vechiculată în spațiul public cerând economiștilor ”să acopere deficitul de analiză economică și financiară”.

În ultimul timp temele principală de dezbatere în media au fost lansate de politicienii puterii în încercarea de a pasa BNR responsabilitatea pentru creșterea inflației cu principalele două efecte defavorbile înlânțuite: presiunea pe curs și creșterea ROBOR asociată scumpirii creditelor.

De asemenea influența negativă a forțării creșterii PIB, exclusiv prin stimularea consumului pe seama majorării salariilor din sectorul bugetar și a salariului minim pe economie (fixat prin decizie politică în raport cu saltul artificial al PIB), au avut ca efect inducerea unor dezechilibre ale principalilor indicatori macroeconomici. După anii de după criză declanșată în 2008, de corecții necesare, acești indicatori păreau readuși în parametrii normali unei economii stabile.

Dezvoltarea durabilă a Românii riscă, acum, nu doar să nu își mai poată conserva viteza de creștere dar să și intre în declin.

În aceste condiții ”vine exact cine nu trebuie și acoperă spatiul public, intoxicand societatea cu tot felul de trăznăi, greu de reversat”, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isarescu, in cadrul unei întălnirii cu analiștii economici ai deferitelor insituții financiare.

„Aveti și avem cu toții, ca economiști, o responsabilitate să acoperim acest gol, acest deficit de analiză economica și financiară. Chiar daca nu suntem toți comunicatori, trebuie sa știm, că într-un spațiu gol, neacoperit, vine exact cine nu trebuie.”

Isărescu a criticat poziția struțului cu capul în nisip întâlnită frecvent în asemenea momente tocmai la cei afectați în mod direct de mesajele incorecte propagate în spațiul public. ”Aud de la multi dintre colegii nostri, inclusiv bancheri, exprimarea:’lasati-i sa vorbească, ca nu stiu ce vorbesc’, iar mie nu mi se pare abordarea cea mai potrivită.” a mai spus Isarescu.

Guvernatorul a mai menționat și tema ”dobânzii la depozitele în aur”, o temă lansată de politicieni în necunoștiință de cauză (păstrarea rezervelor de aur în seifuri din străinătate nu este remunerată la fel ca un depozit în bani, nr), doar din dorința de a muta atenția de la problemele de fond ale actului de guvernare. „Această detaşare de viaţa urbei, viaţa cetăţii, „eh, vorbesc şi ei şi nu ştiu ce vorbesc”, nu este una bună”, a concluzionat Mugur Isărescu.

 

 

 

 

 

 

 

Articolul precedentDaea, anunț despre fondurile europene. Câți bani pot primi fermierii
Articolul următorSUA intră în conflict deschis cu OCDE prin politica vizând protejarea pieței interne

Comments are closed.