Formula de calcul a redevenței în cazul resurselor petroliere va fi modificată până la finalul anului, urmând a fi luat în calcul un preț de referință de pe piața autohtonă (bursele OPCOM și BRM), a declarat, pentru Ecpnomica.net, consilierul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Dorin Ursărescu. Ar urma să surprindă în primul rând diferențele dintre diferitele zăcăminte. La începutul anului, ANRM a decis ca prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România să fie cel de pe bursa vieneză.
De ce este important: La începutul anului, ANRM a decis, printr-un ordin emis în februarie, ca prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România să fie cel de pe bursa vieneză. În prezent, un MWh de gaz este tranzacționat pe bursa vieneză cu 23 euro, adică aproximativ 107 lei, și nu cu 73,5 lei/MWh, cât a fost prețul mediu înregistrat în trimestrul al doilea pe Bursa Română de Mărfuri. Așa că statul român încasează o redevență mai mare cu aproximativ 50% mai ridicată decât cea aferentă prețului de pe piața internă. Mai este interesant: În cazul producției offshore, dată fiind mărimea zăcămitelor, redevența va fi foarte probabil cea maximă, de 13%. Cu alte cuvinte, raportat la prețul de la Viena, statul român ar încasa o redevență de aproximativ 14 lei/MWh, în timp ce dacă aceasta ar fi aplicată prețului de pe piața internă, ar încasa una de doar 9,5 lei/MWh. Noua formulă nu va fi mult diferită de cea actuală, dar urma să surprindă în primul rând diferențele dintre diferitele zăcăminte. “Formula va fi echitabilă pentru zăcăminte cu trăsături diferite, în funcție de puterea calorifică a gazelor”, a declarat Ursărescu.
Acesta a explicat că, și în varianta inițială, ANRM a luat în calcul utilizarea unui preț de referință de pe piața autohtonă, însă când a analizat tranzacțiile interne a realizat că acestea erau de dimensiuni reduse și că erau făcute doar de “doi operatori, OMV Petrom și Romgaz”. “Cu alte cuvinte, beneficiarii formulei trebuiau să ne ofere nouă variabilele pe baza cărora era construită formula”, a declarat Ursărescu, sugerând că un posibil conflict de interese a condus la decizia ANRM de a prefera cotația de pe bursa vieneză ca preț de referință în formula de calcul a redevenței. Întrebat dacă ANRM a discutat și cu ceilalți posibili “beneficiari” ai formulei, Exxon, Lukoil, Carlyle și ceilalți concesionari din Marea Neagră, mai ales că Exxon intenționează să ia o decizie de investiție, favorabilă sau nefavorabilă, în cursul acestui an, Ursărescu a declarat că demersul ANRM n-ar trebui să influențeze această decizie. “Decizia au luat-o în momentul în care au decis să exploreze, nu poți să găsești gaze și să decizi să te retragi. ANRM își susține punctul de vedere favorabil legii offshore, în varianta adoptată”, a afirmat acesta. Când a fost introdus prețul de impozitare de pe bursa vieneză ca bază de impozitare a redevenței s-a invocat faptul că în România nu există piață bursieră. Numai că între timp, guvernanții au decis ca minim jumătate din gazul produs în România (onshore și offshore) să se tranzacționeze obligatoriu pe piețele centralizate interne. Cu alte cuvinte, guvernanții au creat burse interne de gaze (BRM și OPCOM) la fel de adânci ca zăcămintele din Marea Neagră, dispărând astfel motivația utilizării prețului de referință de pe piața vieneză.
.
Comments are closed.