Florin Cîțu transmite de la Bruxelles că a avut o discuție „excelentă” cu vicepreședintele Comisiei Europene despre „aspectele fiscale și bugetare” al Planului de Redresare și Reziliență (PNRR). Valdis Dombrovskis a făcut și el un anunț despre procedura de deficit excesiv în care se află România.
Prim-ministrul Florin Cîţu a reconfirmat, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, miercuri, la Bruxelles, obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura „o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe „reforme şi investiţii”.
„Reforme şi investiţii, pe asta am insistat! O discuţie excelentă cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, privind aspectele fiscale şi bugetare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am reconfirmat obiectivul Guvernului de a asigura o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, a scris şeful Executivului pe Facebook.
După întâlnirea cu Florin Cîțu, oficialul european a confirmat „actualizarea strategiei României de corectare a deficitului bugetar excesiv. Am subliniat importanța menținerii direcției și a unei bune utilizări a proiectelor din PNRR pentru consolidarea economiei”, într-un mesaj transmis pe Twitter.
Miercuri, înaintea întâlnirii cu vicepreședintele executiv Dombrovskis, premierul Florin Cîțu a purtat discuţii și cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, şi cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene.
Florin Cîţu a ajuns de marți seară la Bruxelles, unde a participat la o cină de lucru cu preşedintele CE, Ursula von der Leyen.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României – 29,2 miliarde de euro
România a anunțat că amână depunerea PNRR până pe 31 mai, după ce Comisia Europeană a cerut mai multe modificări. În același timp, Rareș Bogdan a anunțat că termenul-limită ar fi 29 mai, și nu 31 mai. Anunțul amânării până pe 31 mai în loc de sfârșitul lunii aprilie a fost făcut de ministrul Investițiilor, Cristian Ghinea, după o ședință de pregătire a PNRR cu președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și liderii coaliției de guvernare, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor, pe 28 aprilie. Până în prezent, la Bruxelles, 14 țări au depus deja PNRR.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Reformele și proiectele de investiții publice cuprinse în PNRR de România trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană. România a modificat mai multe părți din PNRR, pentru că a propus inițial o alocare mai mare, de aproape 42 de miliarde de euro, pentru proiectele destinate redresării economice, transformării verde și investițiilor în sănătate, educație și infrastructură. Țara noastră pierde și 400 de milioane de euro la Educație, după bugetul negociat pe PNRR, deși alocarea pentru acest domeniu este de peste 12% – pentru programul „România Educată”, va fi de 3,7 miliarde euro.
Sursa: Realitatea Financiara
