În anul 2008, planeta a intrat într-o teribilă criză financiară, în care mai multe bănci internaționale cu active uriașe au dispărut, iar unele state s-au adâncit în crize din care nu au reușit încă să iasă (vezi cazurile Greciei sau Ciprului). Răspunsul pe care guvernele lumii (în primul rând, administrația americană) l-au folosit pentru a calma și învinge criza s-a numit Quantitative Easing (relaxarea cantitativă), un mecanism prin care băncile centrale injectau lichidități imense în sistemul bancar, cumpărând (cu bani „noi”) titluri ale fondurilor de investiții. Banii cu care se cumpărau respectivele active se depozitau în băncile comerciale, permițând, astfel, creșterea sumelor disponibile pentru creditarea economiei. Pentru că acum statele folosesc același instrument pentru a răspunde noii crize, ar fi util de revăzut care a fost rezultatul nenumăratelor reprize ale QE din deceniul trecut. dacă privim global, cotațiile celor mai mari companii listate (componente ale indicelui S&P 500) au crescut în medie cu aproape 160% , în vreme ce creșterea cumulată a PIB-ului a fost de mai puțin de 6%!
În toată această perioadă, activele FED (Federal Reserve) au crescut cu …peste 430%!!!
Efectul inedit al acestui tip de răspuns la criză a fost creșterea consumului pe credit, mult mai rapid decât creșterea reală a PIB/locuitor și scăderea raportului dintre ponderea datoriei în totalul veniturilor și costul vieții:
Dobânzile foarte mici, plarte a planului de relaxare cantitativă au determinat o stagnare a nivelului real al venitului gospodăriilor (în creștere doar cu 3% în 2018 față de 2000), în vreme ce cele mai sărace 20% dintre gospodării au venituri în scădere ușoară în aceeași perioadă (-2%), cei mai bogați 20% dintre americani au venituri reale cu 10% mai mari , iar cei mai bogați 5% au venituri cu 18% mai mari:
Practic, averea netă financiară a celor mai săraci 20% dintre americani a scăzut cu 34% (cu o treime!), averea netă financiară a celor mai bogați 20% dintre americani a crescut cu 75%, iar a primilor 1% cu 125%. Creșterea medie netă a activului financiar este de 4%:
De ce avem aceste rezultate? pentru că cei mai avuți 1% dintre americani dețin 53% din acțiunile listate, următorii 10% încă 35%, iar 90% dintre americani dețin doar 12% din capitalizarea bursieră:
Adică programele de QE (relaxare cantitativă) au reușit să ajute bursele să treacă cu bine de șocul crizei, dar au eșuat în a aduce o creștere susținută a economiilor. Chiar dacă datele prezentate mai sus provin din Statele Unite, efecte similare s-au înregistrat pe tot globul.
