Dragnea a găsit 20 de mld de dolari în textul Legii Offshore, chiar în ziua adoptării acesteia

În timp ce în comisia de specialitate Legea Offshore era încă în dezbatere, liderul PSD anunța o lege complet nouă față de varianta adoptată de Senat, căreia tot el îi daduse girul până luni. Urmarea: reprezentații companiilor angajate în operațiunile din Marea Neagră sunt consternați și atrag atenția ca noul text de lege va descuraja investițiilor.

Legea este esențială pentru demararea investițiilor în extracția celor circa 170 miliarde metri cubi de gaze din cele patru perimetre din marea Neagră. Liviu Dragnea a anunţat, luni, că modificările efectuate în Camera Deputaţilor la Legea Offshore, faţă de varianta iniţială venită de la Senat, vor aduce statului 20 de miliarde de dolari. „Este o lege, după părerea mea, de importanţă strategică uriaşă.” a zis Dragnea.

Dar tot el a fost, în etapele premergătoare votului din Camera Deputaților, cel care a dat ok-ul legii. Varianta adoptată de Senat a fost îndelung criticată în media. Mai mult. Compania de stat Transgaz a făcut câțiva pași care indicau o anume strategie politică în privința exportului gazelor ce urmau a fi extrase din Marea Neagra, scenariu ramas valabil și în noua formă a Legii. Ceea ce pare a se fi schimbat este doar cantitatea de gaze ce vor tranzita România în drumul său spre țările UE, via Ungaria.

Companiile care sunt implicate în operațiuni de explorare în Marea Neagră au reacționat negativ după ce Liviu Dragnea a prezentat propriile propuneri/amendamente la Legea care urmează să reglementeze cadrul fiscal pentru exploatările de hidrocarburi offshore.

Astfel, într-un comunicat de presă titularii de concesiuni susțin că forma finală a legii „va descuraja investițiile”, și că „amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România”.

Companiile care au in acest moment acorduri petroliere offshore:

• OMV Petrom și ExxonMobil: perimetrul de mare adâncime Neptun Deep
• Lukoil, PanAtlantic Petroleum și Romgaz: perimetrul Trident
• Black Sea Oil&Gas (BSOG): perimetrele Midia și Pelican
• Petromar Resources: perimetrele Muridava și Est Cobălcescu

Declarația integrală a Titularilor de Concesiuni offshore:

Considerăm că amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră, cu consecinta imediata a diminuării potențialului de producție suplimentară de hidrocarburi din zona offshore.

Considerăm că amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră, cu consecinta imeediata a diminuarii potențialul de producție suplimentară de hidrocarburi din zona offshore.

Asociația noastră considera că stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ românesc, în general și a regimului fiscal, în particular, pe intreaga perioada a contractelor de concesiune, reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore.

Ce schimbări s-au adoptat luni în Camera Deputaților

În timp ce în comisiile de specialitate încă se discutau amendamentele, Liviu Dragnea e ieșit luni în conferință de presă cu proiectul de lege PSD-ALDE care reglementează exploatările offshore din Marea Neagră.

Astfel, forma finală conține impozitarea suplimentară a veniturilor companiilor, renunțarea la creditul fiscal, precum și obligația ca jumătate din gazele extrase să fie utilizate în România.

Modificările prezentate în premieră de Dragnea schimbă radical forma inițială a proiectului de lege, așa cum a fost realizat de Guvern și votat deja de Senat.

Legea este esențială pentru demararea investițiilor pentru extracția celor circa 170 miliarde metri cubi de gaze din cele patru perimetre din marea Neagră.

Principalele modificări anunțate de Dragnea față de varianta legii votată în februarie de Senat:

– Creditul fiscal se elimină. Prevederea le permitea companiilor din Marea Neagră să ceară compensații de la statul român în cazul schimbării de fiscalitate

– Se reintroduce un impozit pe veniturile suplimentare. Astfel, diferența de preț al gazelor de la 45,71 lei până la 85 lei pe megawatt /oră se impozitează cu 30%. De un preț al gazelor de peste 85 lei se adaugă câte 5 puncte procentuale

– Jumătate din producția de gaze va fi tranzacționată pe piața din România

Mai mult, Dragnea a anunțat că sumele obținute din impozitarea suplimentară vor merge la un fond creat special pentru a finanța proiectele de investiții prin parteneriat public – privat.

Iată cum sunt definite noile impozite (Propunere PSD – ALDE):

Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturile suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege, din care se deduc investiţiile în segmentul upstream. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

1. a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
2. b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
3. c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
4. d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
5. e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
6. f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
7. g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
8. h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
9. i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.

(3) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul veniturilor suplimentare.

………………..

(8) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin.(3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat.

Art.20. Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.