„Petrom a devenit proprietatea austriecilor de la OMV”, titra presa română în 2004. A fost cea mai mare companie de stat care a fost privatizată fără niciun fel de transparență. Mai mult de atât, clauzele contractului nu au fost respectate. Subiectul continuă să creeze mari controverse la aproape două decenii de la semnarea actelor, mai ales în contextul în care Austria a blocat aderarea României la spațiul Schengen. 

După revoluția din 1989, toate activitățile de explorare și producție din România au fost preluate de Compania Română de Petrol, o companie de stat. În 1997, a devenit SN Petrom, care includea și două rafinării – Arpechim și Petrobrazi. Compania se confrunta însă cu tot felul de provocări legate inclusiv de investiții. Soluția a părut să vină tocmai la sfârșitul lui 2004, când Petrom a fost privatizat, iar compania austriacă OMV AG a devenit noul acționar majoritar. Afacerea nu s-a dovedit una bună, iar clauzele nu au fost respectate.

„Problema nu a fost neapărat contractul, care a fost examinat de o comisie parlamentară de anchetă, ci clauzele post contractuale, post privatizare, care nu au fost respectate. România trebuia să aibă și astăzi 49% din acțiuni. Nu le mai are”, spune Adrian Năstase.

Disputele au început să apară încă din momentul în care a fost semnat contractul. Premierul de la vremea respectivă, Adrian Năstase, a avertizat că cine conduce Petrom va controla economia românească și, automat, politica țării noastre.

„Cine controlează Petrom controlează economia, iar cine stăpânește economia poate controla și politica”, declara Adrian Năstase în iulie 2004.

Controverse au fost și în ceea ce privește transparența. La vremea respectivă, reprezentanții OMV au refuzat să răspundă la cele mai multe întrebări ale jurnaliștilor. Abia la 15 ani după privatizarea Petrom au ieșit la iveală detalii uluitoare ale afacerii din care statul român a pierdut o avere uriașă. Între timp, OMV a devenit o companie gigant. Afaceristul Ovidiu Tender a dezvăluit că deși Petromul a fost vândut cu 669 de milioane de euro, numai țițeiul din pământ de la acea vreme valora aproximativ 10 miliarde de dolari.

În prezent, întrebările sunt și mai numeroase. Surse politice au declarat cu puțin timp înainte de vot că reprezentanții OMV Petrom și-ar dori și modificarea legii offshore astfel încât statul să renunțe la dreptul de preemțiune. Acest lucru ar însemna că reprezentanții companiei austriece nu vor fi nevoiți să oferteze mai întâi statul român gazele exploatate și abia apoi altor cumpărători. Discuția ar fi avut loc în momentul în care o delegație a companiei OMV Petrom a fost în vizită la Palatul Cotroceni. La o zi distanță după această vizită, cancelarul Austriei, Karl Nehammer a declarat că nu va susține aderarea României la Schengen. 

Sursa: Realitatea de Bucuresti

Articolul precedentNoi reglementări în domeniul fondurilor europene. Procedurile de accesare vor fi mai simple, iar aplicațiile informatice sigure și ușor de accesat
Articolul următorBNR lansează o nouă monedă cu valoare nominală de 10 lei – Cum arată

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Numele tau