Criza de lichidități bugetare, primul semn al crizei economice (analiză de Sorin Dinu)

Exista un indicator care semnalează criza de lichidități a bugetului: deficitul operațional. Evident în casa spânzuratului nu se vorbește de funie. Dar se strange lațul… și de plătit va plăti din nou cine nu trebuie: populația.

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al acestui an i-a determinat pe cei mai mulți analiști și comentatori economici să sublinieze, în principal, mărimea deficitului,  care a ajuns până la aproape 15 miliarde de lei, deși este sub ținta de 18 miliarde de lei stabilită pentru această perioadă.

Focalizarea pe deficitul fiscal scoate din discutia publica un indicator extrem de important: soldul operațional al bugetului general consolidat (respectiv diferența dintre veniturile fiscale, nefiscale plus contribuțiile și cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile și serviciile, asistența socială și alte transferuri, cu excepția celor alocate pentru fonduri europene și credite rambursabile).

Acest indicator evidențiază, de fapt, resursele disponibile ale statului pentru investiții și plata serviciului datoriei. Iar aceste resurse sunt tot mai limitate. In 2018 soldul este negativ, practic formularea cea mai potrivită fiind: deficit operațional.

Bugetul se întoarce la anii de criză

Pentru prima dată după anul 2009, soldul operațional cumulat pentru anul 2018 este negativ (-324 milioane de lei), cu o componentă negativă pe activitatea curentă  (- 3,6 miliarde lei) și un efect pozitiv  de 3,3 miliarde de lei din partea asigurărilor sociale ( CAS, CASS etc).  Un deficit operațional arată că veniturile curente ale statului și contribuțiile colectate nu acoperă cheltuielile curente.

Prin comparație, o companie al cărei  EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizări) este negativ, aceasta intră, în absența unor măsuri de redresare, în criză de lichidități și, în cele din urmă, în starea de insolvență.

In cazul unei țări, cu deficite operaționale în creștere, statul se va confrunta, într-o primă fază, cu creșterea costurilor de împrumut (ceea ce se întâmplă deja), riscuri de refinanțare (în ultimele șase luni guvernul României a reușit să atragă numai aproximativ 65% din sumele planificate) și, în cele din urmă, cu pierderea accesului la finanțare pe piețele financiare.

De altfel, dacă la deficitul bugetului consolidat, de 15 miliarde de lei, sunt adăugate și împrumuturile nete ale statului (creditele angajate minus rambursările de credite), respectiv o sumă de 2-4 miliarde de lei, rezultă un deficit fiscal brut de 17 – 19 miliarde de lei.

Veniturile fiscale au stagnat

Care sunt cauzele care au condus la această situație? În primul rând, încasările fiscale care ar trebui să fie baza veniturilor statului nu au crescut nici în termeni nominali (-0,1%) și nici în termeni reali (aproximativ -5%), față de aceeași perioadă a anului trecut, din cauza unor încasări mai mici cu 11,3% din impozite directe, pe venituri și capital, și a unei creșteri de numai 5,9% a veniturilor indirecte.

Această situație este rezultatul unei scăderi accentuate, cu 21,5%, a încasărilor din impozitul pe venit și pe salarii, parțial ca urmare a reducerii ratei marginale de impozitare, de la 16% la 10%, și a creșterii deducerilor personale, chiar dacă numărul contractelor de muncă a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut cu aproximativ 2%.

Încasările din TVA, sub așteptări

 

În al doilea rând, veniturile din TVA au fost sub așteptări, raportat la potențialul estimat pe baza ponderii ridicate a consumului final în PIB (peste 80%) și a ratei de creștere reală a PIB. În esență, veniturile din TVA au fost mai mari în termeni reali doar cu aproximativ 0,5% (creșterea în termeni nominali a fost de 5,9%). Creșterea TVA ar trebui să fie, în termeni nominali, de aproximativ 9%, față de primul semestru din 2017, în condițiile unei rate de creștere reală a PIB de aproximativ 4 % și a unei rate de majorare a prețurilor de 5%.

Veniturile nefiscale, care reprezintă redevențele, dividendele de la companiile statului și alte venituri nefiscale, au crescut cu 13%, probabil pe seama mult discutatelor dividende speciale obținute de stat de la companiile care au acumulat rezerve financiare și a căror obligație a fost de a distribui 90% din profit sub formă de dividende. O obligație impusă de acționarul stat care le-a afectat unora dintre aceste companii capacitatea financiară de a realiza investiții.

Contribuțiile de asigurări reprezintă principala componentă cu un aport semnificativ la creșterea veniturilor statului, având o rată de creștere, față de aceeași perioadă a anului anterior, de 36,8% datorată, în principal, majorării salariilor cu aproximativ 35% și, într-o mai mică măsură, creșterii numărului de contracte de muncă (2%). Masa salarială a crescut în primele cinci luni ale anului 2018 cu 37,8%  față de aceeași perioadă a anului trecut.

Paradoxul modelului aplicat de România este că ceea ce a condus la încasări mai mari pe partea de asigurări sociale contribuie semnificativ la creșterea cheltuielilor statului cu salariile (+24,4% față de aceeași perioadă a anului trecut). Asistența socială, principala componentă a cheltuielilor, cu 34% din total, contribuie la creșterea cheltuielilor cu aproape 14% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile cu bunurile și serviciile, care includ cheltuielile Casei de Asigurări de Sănătate, contribuie la creșterea cheltuielilor cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.

S-a ajuns la consumul rezervelor statului păstrate la BNR

În perspectivă, este de așteptat o creștere a deficitului operațional al bugetului consolidat al statului, întrucât, de la 1 iulie, punctul de pensie s-a majorat cu 10%,  ceea ce mai adaugă aproximativ trei miliarde de lei la cheltuieli în următoarele șase luni care vor absorbi surplusul de 3,3 miliarde de lei din operațiunile de asigurări sociale.

În prezent, guvernul a început să consume activ din rezervele sale aflate la BNR  atât pentru a face față serviciului datoriei externe, cât și pentru a acoperi  deficitul finanțare intern.

 

 SORIN DINU, ANALIST FINANCIAR

Articolul precedentCe ocupații mai caută patronii vest-europeni ? Producători de mâncare pentru pisici
Articolul următorAmericanii sunt în grafic: crește PIB-ul, scade șomajul

27 COMENTARII

  1. … [Trackback]

    […] There you will find 40098 additional Information on that Topic: realitateafinanciara.net/criza-de-lichiditati-bugetare-primul-semn-al-crizei-economice/ […]

  2. … [Trackback]

    […] Find More on on that Topic: realitateafinanciara.net/criza-de-lichiditati-bugetare-primul-semn-al-crizei-economice/ […]

  3. … [Trackback]

    […] Here you can find 14819 additional Info to that Topic: realitateafinanciara.net/criza-de-lichiditati-bugetare-primul-semn-al-crizei-economice/ […]

  4. … [Trackback]

    […] Read More to that Topic: realitateafinanciara.net/criza-de-lichiditati-bugetare-primul-semn-al-crizei-economice/ […]

  5. … [Trackback]

    […] Info on that Topic: realitateafinanciara.net/criza-de-lichiditati-bugetare-primul-semn-al-crizei-economice/ […]

  6. … [Trackback]

    […] Find More on that Topic: realitateafinanciara.net/criza-de-lichiditati-bugetare-primul-semn-al-crizei-economice/ […]

  7. … [Trackback]

    […] Read More here to that Topic: realitateafinanciara.net/criza-de-lichiditati-bugetare-primul-semn-al-crizei-economice/ […]

  8. … [Trackback]

    […] Info on that Topic: realitateafinanciara.net/criza-de-lichiditati-bugetare-primul-semn-al-crizei-economice/ […]

Comments are closed.