Comisia Europeană a adoptat astăzi, 13 noiembrie, în contextul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), arată că România a sistat cursul reformelor readucând în discuție puncte ce păreau închise în chestiuni legate de combaterea corupție și independența sistemului judiciar. Doar la București oficialii afirmă că nu înțeleg ce vrea Comisia UE.

În cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiţionată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani.

Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil.

Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: „Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său.

În raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare  la 12 formulate în raportul din ianuarie 2017.  Pentru remedierea situaţiei actuale se recomandă următoarele măsuri:

  1. Legile justiţiei
  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.
  • Revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).
  1. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar
  • Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează
    procurori în funcţii-cheie.
  • Relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.
  • Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii.
  • Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
  1. Codul penal şi Codul de procedură penală
  • Îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.
  • Relansarea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia şi va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii.

Tot astăzi Paramentul European a adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă şi 40 de rezoluție, o rezoluție periculoasă care plaseză România în rândul statelor europene care au mari lacune în respectarea democrației și statului de drept. Conform site-ului realitatea.net Parlamentrul și-a exprimat profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal, libertatea ONG-urilor, modificări făcute de Parlament și Guvern în justiție, lupta anti-corupție și alte domenii.

 

 

 

 

Articolul precedentDeficitul balanței de plăți, după 8 luni, crește cu 40%, la 6,6 miliarde euro
Articolul următorVânzările de mașini noi, în creștere cu 30%. Vezi topul mărcilor

Comments are closed.