Premierul demis, Florin Cîțu se laudă cu faptul că România este „campioana creșterii economice din Uniunea Europeană” pe trimestrul III al anului 2021. Dintr-un punct de vedere are dreptate, dar, din toate celelalte unghiuri din care ne-am uita, se vede, de fapt, o încetinire a ritmului de creștere.

În primul rând, să vedem cifrele:

Comparativ cu trimestrul II din același an, Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul III din 2021  a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3%.  Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 7,2% pe seria brută şi de 8,0% pe seria ajustată sezonier.
În perioada 1.I-30.IX 2021, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada
1.I-30.IX 2020, cu 7,1% pe seria brută şi cu 6,8% pe seria ajustată sezonier.

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr3r2021.pdf

Dacă ne uităm la cifrele absolute, vom remarca o creștere abruptă față de trimestrul corespunzător de anul trecut (8%, cea mai mare din Uniunea Europeană), dar o cvasi-stagnare față de trimestrul anterior (0,3%, printre cele mai mici din Uniunea Europeană). Este, am putea zice, o chestiune de perspectivă.

Iată cum arată tabloul evoluțiilor de PIB din Uniunea Europeană, pentru țările care deja au raportat acest lucru:

https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/11563375/2-16112021-AP-EN.pdf/40627330-2e22-37f4-37c3-fa506afcd073?t=1637135548931

Ce observăm de aici: în primul rând, într-adevăr, România conduce clasamentul creșterilor economice față de trimestrul III al anului trecut. dacă privim însă dinamica revenirii, observăm că s-a terminat ramura din dreapta a revenirii în „V” și s-a cam atins limita de saturație a creșterii economice. mai concret: trimestrul IV din 2020 a marcat o creștere față de trimestrul III din 2020 cu 3,8%, trimestrul I din 2021 o creștere de 2,2% față de trimestrul IV 2020, trimestrul II din 2021 o creștere de 1,5% față de trimestrul anterior și acum, o creștere firavă, de doar 0,3% față de trimestrul II al acestui an. Înlănțuirea de procentaje de creștere trimestru-la -trimestru : 3,8%-2,2%-1,5%-0,3% ne indică cu claritate o „potolire” a ritmului de creștere și o consumare a rezervelor de creștere.

Polonia, de exemplu, are o succesiune inversă: de la -0,3% trimestrul Iv 2020 față de trimestrul III din 2020 la 1,5% trimestrul I 2021 față de trimestrul IV 2020, apoi 1,8% trimestrul II 2021 față de trimestrul I din 2021 și, astăzi, 2,1% trimestrul III față de trimestrul II din 2021!. Ungaria, în schimb, are și ea o poticnire din ritmul ascendent pe care se afla: 1,8% trimestrul Iv 2020 față de trimestrul III din 2020, apoi  1,5% trimestrul I 2021 față de trimestrul IV 2020, apoi 2% trimestrul II 2021 față de trimestrul I din 2021 și, astăzi, doar 0,7% trimestrul III față de trimestrul II din 2021. dar parcă are un alt suflu, față de noi, în acest an.

Problema încetinirii ritmului de creștere față de trimestrul corespunzător al anului trecut este comună întregii Uniuni: Polonia scade de la 10,9% trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 la doar 5,3% trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020, Ungaria scade de la 17,3% trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 la doar 6,1% trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020, Germania scade de la 9,9% trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 la doar 2,5% trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020,  Franța scade de la 18,8% trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 la doar 3,3% trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020, Italia scade de la 17% trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 la doar 3,8% trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020. În fine, cea mai mare economie a lumii occidentale, SUA scade de la 12,2% trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 la doar 4,9% trimestrul III 2021 față de trimestrul III 2020.

Dar să privim și la dinamica creșterilor trimestrului III din 2021 față de trimestrul II al aceluiași an: 2,2% media zonei Euro, 2,2% media UE, 0,5% Statele Unite, 1,8% Germania, 3% Franța, 2,6% Italia, 3,3% Austria. Este clar că noi ne-am cam decuplat de tendința europeană, de reducere moderată a creșterii. la noi reducerea moderată a ritmului de creștere este, de fapt, o stagnare.

Dacă ne uităm la faptul că trimestrul III din acest an a fost „liber de Covid”, în comparație cu trimestrul precedent , afectat major de restricții, o să pricepem că se întâmplă ceva rău în economie. mai mult, dacă observăm că și creșterile trimestru-la trimestru anterioare au fost revizuite în jos (trimestrul I de la +2,6% la +2,2% și trimestrul II de la +1,9% la +1,5%) senzația că lucrurile nu merg cum trebuie se acutizează.

iar dacă ne uităm și la raportul Comisiei Naționale de prognoză o să ne speriem de-a dreptul: firava creștere din trimestrul III s edatorează…. unui an agricol excepțional, această ramură marcând un plus de 20% al valorii adăugate  anul acesta față de cea din anul precedent. Iar sectorul construcțiilor, altădată „regina” economiei noastre stagnează anul acesta cu un slăbuț + 0,2% al valorii adăugate produse.

https://cnp.ro/wp-content/uploads/2021/11/Prognoza_de-toamna_2021-.pdf

Nu ne mai rămâne decât să așteptăm, înfrigurați la propriu, efectul devastator asupra economiei al facturilor la electricitate și gaze în această iarnă. mai vorbim prin aprilie…

Articolul precedentȘeful Metrorex, „omul cu ranga”, revocat din funcție după 8 luni. Noul director, din industria petrolieră
Articolul următorRomânia, a 4-a cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană