Una din cele mai sensibile teme economice este cea a împrumuturilor statului. Este deja foarte clar că a devenit un subiect cu priză la public. Tot mai mulți români sunt îngrijorați de ritmul și valoarea cu care se împrumută statul. Opinia publică a înțeles că împrumturile de astăzi vor fi plătite de copiii sau nepoții lor, astfel că de fiecare dată când statul mai face un împrumut apar și criticile.
Politicienii, la rândul lor, au speculat cu consecvență sensibilitatea românilor pentru împrumuturi. În ultimii ani, politicienii din opoziție au scos în evidență problema împrumuturilor. Cu succes, se pare.
Pentru că, iată, acum PSD aflat într-un fel de opoziție față de guvern, a preluat tema împrumuturilor folosind-o intens ca armă de atac la adresa guvernului Orban.
Auzim zilnic politicieni de la PSD, ALDE, Pro România sau PMP acuzând guvernul PNL că se împrumută prea des, cu sume prea mari și cu dobânzi prea ridicate. Este un discurs încărcat cu multă politică.
De ce? Pentru că – trebuie înțeles – datoria pe care o acoperă acum actualul guvern este o datorie realizată cu ani în urmă, care ajunge la scadență.
Cu alte cuvinte, datoria de astăzi a fost făcută în urmă cu câteva luni sau câțiva ani înainte. Acum, nu vine decât momentul plății. Iar acest mecanism este continuu. Datoriile vechi ajung la scadență, împreună cu dobânzile aferente, și sunt plătite cu împrumuturi noi. Este ceea ce în limbaj de specialitate se numește „rostogolirea” datoriilor.
Pare a fi un „perpetuum mobile” care nu se oprește niciodată. Dar nu este așa. Există exemple, în Uniunea Europeană, de state care au reușit într-un timp relativ scurt să își reducă nivelul datoriei publice. Germania a înregistrat excedent bugetar în perioada 2015-2019 și a reușit, în această perioadă, să își scadă datoria publică de la 72% din PIB la aproape 60% din PIB.
Soluția reușitei nu este chiar un secret. Este destul de simplu: excedentul bugetar. Avem, așadar, un indicator care ne arată „vinovații” pentru creșterea datoriei publice. Este vorba despre deficitul bugetar. De fapt, deficitul creează datorie nouă, pentru că diferența dintre cheltuielile și veniturile bugetare trebuie acoperită prin împrumuturi noi.
Din acest punct de vedere, merită făcută o analiză a evoluției, în ultimii ani, a deficitului bugetar. Pentru a înțelege dacă politicienii vocali de astăzi sunt îndreptățiți să fie atât de vehemenți atunci când vorbesc despre împrumuturile mari pe care le face actualul guvern,
Așadar, să ne aducem aminte că, în anul 2015, guvernul Ponta a lansat un pachet de stimulare a economiei care includea reduceri de taxe și impozite și creșteri de salarii în sectorul bugetar. Măsurile erau etapizate pe mai mulți ani, un fapt de altfel, binevenit, pentru că oferea predicitibilitate.
Guvernul Cioloș, în anul 2016, a aplicat programul Executivului anterior. A urmat, începând cu anul 2017, după alegerile parlamentare, un guvern PSD-ALDE, care a apăsat până la extrem pedala creșterii cheltuielilor bugetare.
Rezultatul se poate vedea în cifre. Deficitele consemnate în perioada 2015-2019 au ajuns la valoarea totală de 127,2 mld. lei (9,6 mld. lei, în 2015; 18,3 mld. lei, în 2016; 24,2 mld, lei, 2017; 26,8 mld.lei, 2018; 48,3 mld. lei, anul trecut). Toate aceste deficite au fost finanțate prin datorii noi.
În total, impactul asupra datoriei publice a fost o creștere cu 124 mld. lei, adică foarte aproape de deficitul bugetar din perioada 2015-2019, de la 316 mld. lei, în anul 2015, la 440 mld. lei, în noiembrie 2019. Ceea ce ne arată că o parte semnificativă din creșterea datoriei publice este cauzată de deficitul bugetar.
De aceea, ar fi nevoie de mai multă responsabilitate din partea politicienilor PSD-ALDE. Ei au creat datoria și tot ei strigă astăzi că guvernul actual se împrumută. Evident că se împrumută, pentru că altă soluție nu există.
