Consiliul Concurenţei a declanșat o investigație privind o posibilă înţelegere între unele
companii producătoare şi deţinătoare ale autorizaţiilor de punere pe piaţă a imunoglobulinelor normale umane, cu suspiciunea că aceste firme amenință să nu mai furnizeze României medicamentul, dacă aceasta nu renunță la taxa clowback.

”Investigaţia vizează un posibil comportament anticoncurențial ce constă în adoptarea unei
strategii coordonate între aceste companii, prin limitarea şi întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală, de către aceste companii, cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil şi, implicit, ameliorării marjelor de profit”, arată comunicatul CC.

Consiliului precizează că producătorii vizați sunt Biotest Pharma GmbH Germania, Octapharma Pharmazeutika Produktionsges Mbh Austria, Octapharma S.A.S. Franţa, Octapharma AB Suedia, Octapharma (IP) Limited Marea Britanie, CSL Behring Gmbh Germania, Kedrion Spa Italia, Baxter SA Belgia, Baxalta Belgium Manufacturing SA Belgia, Baxter AG Austria.

Acești producători formează neoficial un cartel ca membri ai Asociaţiei Companiilor Producătoare de Terapii cu Proteine Plasmatice (PPTA), asociatie care reprezintă interesele industriei.

Imunoglobulina este o substanţă fabricată din plasma din sângele uman, cu rol esenţial în
sistemul imunitar al corpului uman. Imunoglobulina atacă substanţele străine, cum ar fi
bacteriile, şi asistă corpul în distrugerea lor. Imunoglobulinele normale sunt incluse pe lista
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind medicamentele esenţiale.
În cadrul investigaţiei, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.

Autorităţile de Concurenţă din cele două state au efectuat inspecţii la sediile
companiei Kedrion din Italia (Milano şi Castelvecchio) şi al PPTA din Bruxelles, în condiţiile
legale din aceste ţări, la solicitarea Consiliului Concurenţei din România, iar inspectorii români de concurenţă au asistat la desfăşurarea acestora.

Atât în Belgia cât şi în România, inspecţiile inopinate sunt autorizate prin mandat judecătoresc şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

Criza imunoglobuliei s-a declanșat în martie, când mii de fiole expirate au fost aruncate.

Într-un comunicat, Ministerul Sănătății arăta la acea dată „Echipa de conducere a Ministerului Sănătăţii s-a întâlnit cu cele cinci mari companii producătoare de imunoglobulină umană reunite în Asociaţia producătorilor de plasmă şi produse plasmatice. În cadrul discuţiilor, producătorii de imunoglobulină au dat asigurări că vor demara, începând din această lună, procedurile pentru redirecţionarea pe piaţa din România de pe celelalate pieţe europene a unor cantităţi de imunoglobulină necesare în tratarea imunodeficientelor primare şi a bolilor autoimune”.

Producătorii au informat despre faptul că apariţia unor discontinuităţi în procesul de fabricaţie a imunoglobulinei sunt cauzate în special de lipsa materiei prime.

„Autorităţile române vor lua în calcul intenţia de a stabili, împreună cu reprezentanţii producătorilor de derivate din plasmă, procedurile şi condiţiile în care se poate colecta plasmă de la donatori români pentru a fi folosită ca materie primă de către companiile producătoare de imunoglobulină. Prin asigurarea materiei prime, România poate reduce considerabil costurile de achiziţie a acestor produse şi ar asigura continuitatea produselor pe piaţă”, sublinia Ministerul.

Articolul precedentGazele din mare: Producție sporită, independență energetică mai scurtă
Articolul următorStatul rostogolește datoriile prin noi împrumuturi în lei cu dobânda de 4,40% pe an

Comments are closed.