Companiile high tech, singurele care mai susțin creșterea economică

Companiile high tech sunt singurele care mai susțin creșterea economică, dar și contribuția acestora devine tot mai slabă, ceea ce face ca economia să încetinească, de la un ritm de creștere de 7% în 2017, la paroximativ 4%, potrivit analiștilor, ale căror estimări sunt mai pesimiste față de așteptările Guvernului, care mizează pe o creștere de 5,5%, arată o analiză publicată, vineri, de BCR.

”Firmele low-tech, care compun o treime din sectorul manufacturier, și-au redus semnificativ aportul la creșterea economică și chiar au început să scadă în ultimele luni, în timp ce companiile care se bazează pe tehnologe de nivel mediu și înalt sunt responsabile pentru întreaga creștere din sector, dar într-o dinamică în scădere”, arată analiza.

Evoluția crește vulnerabilitatea economiei la unele șocuri externe, dar și tensiunile sociale, în condițiile în care unii angajați s-ar vedea lipsiți de beneficiile creșterii economice, iar investițiile în industriile medium-high tech sunt concentrate în vestul și centrul țării.

Dar situația ascunde și evoluții mai îngrijorătoare în economie, potrivit unei analize a BCR. România este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la capitolul cercetare și dezvoltare, cu investiții anuale raportate la produsul intern brut de doar 0,4-0,5% încă de la aderarea la UE, în comparație cu media europeană de 2%, plasată și ea în afara țintei din strategia 2020 de 3% din PIB (2% în cazul României). Tocmai din zona industriilor medium-high tech au venit creșterile din sectorul manufacturier în ultima perioadă, arată o analiză a BCR Cercetare, realiată de Eugen Sinca, analist senior.

Industria cu calificare tehnologică medie-înaltă a fost principalul motor al creșterii sectorului manufacturier în ultimii doi ani și jumătate. Industria auto și a fabricării altor mijloace de transport, precum navele maritime, cea de echipamente electrice, mașinării și alte echipamente și industria chimică au adus 2/3-imi din creșterea din sectorul manufacturier în ultimii doi ani și jumătate, deși reprezintă doar o treime din sector. „Viteza de creștere a contat mai mult decât dimensiunea sectoarelor în acest caz”, scrie Sinca.

Industriile de înaltă tehnologie, precum producția de medicamente, computere și produse optice a adus 8% din creșterea manufacturii în perioada 2016-2018, deși are o pondere de doar 4% în sector. Industriile low-tech, care reprezintă o treime din sectorul manufacturier, au adus doar 10% din creștere. „Situația s-a înrăutățit în lunile recente iar contribuția acestor industrii la avansul sectorului manufacturier a devenit chiar negativă, într-un semn că rolul jucat de ele în încetinirea economiei românești este major”, scrie Sinca.

Analistul indică o combinație de factori cum ar fi presiunile asupra costurilor, concurența externă puternică sau lipsa forței de muncă ca fiind responsabili pentru limitarea severă a creșterii industriei alimentare, a tutunului, a articolelor de îmbrăcăminte, a produselor din piele și din lemn sau a industriei mobilei.

„Industriile cu un nivel scăzut de tehnologie dau semne că au terminat combustibilul și se sting gradual sub presiunea costurilor salariale, a concurenței externe sau a inovațiilor din alte ramuri care le amenință poziția”, scrie Sinca. Situația este relativ similară și în cazul serviciilor de piață pentru companii, arată analiza. Serviciile bazate în mod intensiv pe cunoaștere reprezentate de IT&C și de o serie de servicii adresate companiilor care pornesc de la arhitectură și inginerie și ajung la servicii contabile, juridice și de consultanță par a fi consolidat poziția de creștere în prima parte a lui 2018 în raport cu serviciile care încorporează un grad mai redus de cunoaștere.

Structura creșterii serviciilor pentru companii în funcție de gradul de cunoaștere încorporat (ritm anual, medie mobilă 3 luni).

Implicațiile acestor tendințe din industrie și servicii sunt multiple, mergând de la aspecte economice la cele sociale, avertizează Sinca. Astfel, faptul că creșterea industriei manufacturiere este concentrată suplimentar într-un număr redus de sectoare aduce o vulnerabilitate ridicată în fața unor șocuri externe, una dintre îngrijorările prezentate în analiza BCR fiind efectele creșterii protecționismului la nivel global față de industria auto.

Totodată, creșterea distorsionată între sectoare poate duce și la tensiuni sociale între angajați care s-ar vedea excluși de la beneficiile mai mare ale creșterii economice ridicate. Politicile publice ar trebui să fie axate pe creșterea investițiilor către zonele sărace ale țării, precum Moldova, inclusiv prin ajutoare de stat, în condițiile în care întreprinderile sunt înființate în prezent în special în zona de vest și în centrul țării, se arată în analiză.

„Speranța că oamenii vor accepta să lucreze la sute de kilometri de cei dragi iar forța de muncă va fi astfel mult mai mobilă decât mărfurile transportate în tiruri dinspre estul spre vestul României este deșartă, ca să nu mai vorbim că cei care au luat deja decizia de a pleca de acasă s-au hotărât de mult la destinații din afara țării”, scrie Sinca. În susținere, Sinca arată că 68% dintre angajații din industria prelucrătoare din regiunea Nord-Est lucrează în companii low-tech, față de 33% aflați în aceeași situație în regiunea Vest. Mai mult, balanța de plăți a început să sufere de pe urma încetinirii exporturilor de servicii, care au fost factorul principal în contrabalansarea exploziei deficitului pe partea comerțului cu bunuri. Ultimele date prezentate de BNR arată o creștere a exporturilor de servicii de 3,7% în prima jumătate a anului și o accelerare a importurilor de 10,6%. „Mergând mai departe, scăderea deficitului de cont curent care stă să înceapă va fi limitată de performanța tot mai slabă a exportului de servicii. Chiar dacă vom importa mai puține bunuri de consum, faptul că vom exporta mai puține servicii nu ne va ajuta prea mult la final. Bineînțeles, vorbim despre toate acestea în ideea unei încetiniri graduale a creșterii economice, pentru că dacă vom avea surprize neplăcute din această zonă, atunci și ajustarea deficitului de cont curent va fi abruptă”, scrie Sinca.

Analistul BCR subliniază că este greu de crezut că ne vom mai întâlnii cu factorii excepționali care au susținut creșterea intrărilor de valută pe partea de servicii, precum liberalizarea pieței europene a transporturilor pentru companiile românești în 2012 sau relocările mari ale giganților din IT a producției din afară în România.