Cine a câștigat partea leului din creșterea economică

Economia României va crește anul acesta cu peste 18% în termeni nominali, de la 1891 miliarde de lei în 2021 la 1396 miliarde de lei în 2022. Evident că această creștere nominală este ponderată cu deflatorul dat de deo rată a inflației de peste 16% la finalul anului.

Ei bine, creșterea asta economică a adus bugetului mai mulți bani, 70 de miliarde de lei mai precis în plus, adică o creștere a veniturilor bugetare de 22,7%, de la 308 miliarde de lei anul trecut la 378 miliarde de lei anul acesta. Toți cei 70 de miliarde de lei strânși în plus s-au/se vor cheltui, avem așadar și o creștere a cheltuielilor de aproape 20%, de la 356 de miliarde de lei la 426 miliarde de lei.

https://mfinante.gov.ro/documents/35673/5990631/nota_bgc31oct2022.pdf


Și acum hai să vedem cum s-au distribuit cei 70 de miliarde de lei cheltuiți în plus:

Cea mai pondere în cheltuielile statului o are asistența socială (pensiile plus ajutoarele sociale) care sunt anul acesta în sumă de 146,3 miliarde de lei, 34,4 % din cheltuieli, mai mult de o treime. Asta înseamnă că aici avem în plus 22,2 din cele 70 de miliarde de lei . O creștere de 17,9% față de anul trecut.

A doua cheltuială ca pondere o reprezintă cea cu salariile bugetarilor, 97,5 miliarde de lei, 22,9% din cheltuielile totale. Aici s-au cheltuit 5,6 miliarde de lei din cei 70 de miliarde suplimentari, adică o creștere de doar 6,2%.

Și aici putem să tragem linie și să conchidem că statul a distribuit sumele suplimentar adunate la buget în defavoarea oamenilor: însumate salariile bugetarilor plus pensiile și ajutoarele sociale înseamnă 224 de miliarde de lei, adică 53% din total. Și aici au mers doar 28,4 miliarde de lei din sumele suplimentare, adică doar 40% din total.

În schimb, statul a alocat 9 miliarde de lei în plus la proiectele finanțate cu fonduri europene (+33,6%), încă aproape 9 miliarde de lei pentru cheltuieli suplimentare cu dobânzile (+57,5%), 8 miliarde de lei suplimentari pentru bunurile și serviciile cumpărate de stat (+17%), 7,2 miliarde de lei în plus pentru subvenții (+125%), 4 miliarde de lei în plus la cheltuielile de capital (+20,8%), peste 2 miliarde de lei la capitolul „alte transferuri” (+11,3%) și încă 1,26 miliarde de lei la capitolul „alte cheltuieli”.

Acum, să ne înțelegem asupra unui lucru: banii suplimentari din fondurile europene nu au mers către investiții decât parțial (și acolo n-au acoperit nici măcar creșterea prețurilor materiilor prime și materialelor) ci către ajutoarele sociale date pentru a compensa inflația. Iar cheltuielile de capital suplimentare au alimentat schimbarea sumelor contractate pentru investiții pentru a compensa creșterea prețurilor produselor industriale.

Deci, oameni buni statul a dat 10% din banii încasați suplimentar ca subvenții plătite furnizorilor din energie, 22,5% +5,7% din sumele suplimentare pentru compensarea inflației industriale și încă 22,5% pentru compensarea creșterilor de dobânzi.

Adică guvernul a alocat mai bine de 55% din sumele colectate suplimentar pentru a plăti mai mult pe ceea ce a cumpărat . Asta datorită inflației pe care tot el, guvernul, a produs-o!

Deci concluzia este simplă: guvernul a creeat inflație (creșterea prețurilor la energie a fost mecanismul), a colectat cu 70 de miliarde de lei mai mult decât anul trecut, iar banii aceștia i-a distribuit majoritar pentru cumpărăturile pe care le-a făcut și doar 40% pentru creșterea veniturilor oamenilor. Și auite-așa a scăzut puterea de cumpărare a românilor și a crescut puterea de cumpărare de voturi a guvernului…

Articolul precedentBani mai mulţi la factura de energie electrică, din 2023. Românii trebuie să plătească pentru contoarele inteligente
Articolul următorMaricel Păcuraru și asociații din „Consorțiul PHG”, proiect-gigant de dezvoltare imobiliară – jucători de top pe piața de business din România