Ce crede Europa despre propria economie în primăvara anului 2020. Progmoza Comisiei Europene

 

Economia Uniunii Europene se va contracta cu 7,4% în 2020, cea a marii Britanii cu 8,3%, în vreme ce Statele Unite vor avea parte de o cădere ceva mai „blândă” , de doar 6,5%, Japonia de una și mai „blândă”, cu o contracție de 5%; China și India vor avea creșteri mici de 1 respectiv 1,1%, Rusia va cunoaște o contracție de 5%, ceva mai mică decât cea a Braziliei (-5,2%). La scară planetară, economia se va restrânge cu 3,5%. Practic, dintre toate economiile majore ale globului, Uniunea Europeană va pierde cel mai mult, de peste două ori mai mult decât media mondială. Dar, crede Comisia Europeană, doar China și India vor recupera mai rapid în 2021: adică Uniunea va avea o creștere de 6,1% în 2021, SUA de 4,9%, Japonia de 2,7%, China de 7,8%, India de 6,7%, Rusia de 1,6% și Brazilia de 1,9%.

Zona Euro va fi afectată mult mai sever, cu o contracție de 7,7% în 2020. Grecia, Italia  Spania și Croația vor avea cel mai mult de pierdut (-9,7% din PIB, -9,5% din PIB, -9,4% din PIB, respectiv -9,1% din PIB), adică țările în care turismul are o pondere foarte mare în PIB. Germania, cea mai mare economie a Uniunii va suferi o contracție de 6,5% din PIB, iar următoarea cea mai mare economie, Franța, se va reduce cu 8,2%. Polonia va suferi cel mai puțin din Uniune, cu o contracție de numai 4,3%, urmată de Luxemburg (-5,4%), Austria (-5,5%), Malta (-5,8%), Danemarca (-5,9%) și România (-6%). PIB-ul Cehiei se va contracta cu 6,2%, al Ungariei cu 7% și al Bulgariei cu 7,2%.

În ceea ce privește revenirea de anul viitor, campioni vor fi grecii (+7,9%), urmați de croați (+7,5%), francezi (+7,4%) și spanioli (+7%). Germania va avea o creștere mult mai moderată (de numai 5,9%), iar Italia, cea de-a treia economie continentală ca dimensiune va crește cu un ritm de 6,5% în 2021. În ceea ce privește statele estice, polonezii și românii vor avea parte de creșteri cu pante mai reduse (4,1%, respectiv 4,2%), întrecuți de unguri și bulgari ( câte 6% creștere) și cehi (5% creștere). Pe ansamblu, revenirea din 2021 va fi mai accentuată în zona Euro (+6,3%) va fi ceva mai accelerată decât media întregii Uniuni (+6,1%).

 

Ungaria, România și Polonia vor fi campionii Uniunii Europene la creșterea indicelui prețurilor de consum (3%, respectiv câte 2,5% în 2020, departe de media zonei Euro (1,1%) și a Uniunii în ansamblul său (1,3%). În 2021, România va avea cea mai mare creștere a prețurilor de consum (3,1%), urmată de Polonia (2,8%) și Ungaria (2,7%). Prin contrast, Irlanda, Grecia, Italia și Portugalia vor avea parte de scăderi de prețuri în 2020, urmate de creșteri ușoare (sub sau ușor peste 1%) în anul următor.

 

Bulgaria, Grecia și România vor avea cele mai importante scăderi de populație în 2020 (0,7%, respectiv câte 0,6%), în vreme ce în 2021, România, Bulgaria și Letonia vor fi împreună la vârfu pierderilor de populație, cu pierderi de 0,7% din totalul cetățenilor.

Rata șomajului va atinge 6,5% în anul 2020 în România și va scădea la 5,9% în 2021, departe de campioanele Grecia (șomaj de 20% în 2020), Spania (șomaj de 19% în 2020), dar și sub Ungaria sau Polonia (7%, respectiv 7,5%). Cele mai stabile piețe se vor dovedi Germania (4% șomaj în 2020) și Cehia (5% șomaj în 2020).

Cheltuielile bugetare în România vor atinge 41,5% din PIB (penultima cea mai mare pondere din Uniune, după Irlanda), mult sub Ungaria și Polonia (câte 50,3% din PIB) și departe de cele 54% din PIB (media UE). Veniturile vor respecta și ele aceeași ierarhie, cu România având a doua cea mai mică pondere în PIB (32,3%), după Irlanda. Suntem, evident, departe de media UE (46,4%), dar și de Polonia(40,8%) și Ungaria (45,1%).

Și-așa ajungem și la cea mai dureroasă chestiune: deficitul bugetar. România va avea în 2020 al cincilea cel mai mare deficit bugetar din UE (-9,2% din PIB), după Italia, Spania, Franța și Polonia. Această problemă se va acutiza dramatic în 2021, cu România ajungând campion absolut al deficitului bugetar al Uniunii : -11,4% din PIB! Asta, în contextul unei medii continentale de numai 3,6% pe 2021. Și vom fi la ani-lumină de Polonia și Ungaria (-3,8%, respectiv-4%).

 

Și, dacă anul acesta vom ajunga cu datoria publică la o pondere de 46,2% din PIB, la anul vom fi deja la un nivel de 54,7% din PIB. Deficitul de cont curent al țării (3,3% în 2020 și 3,4% în 2021) ne plasează pe poziția a doua din UE, după mărimea absolută.

Articolul precedentCine câștigă de pe urma corona-virusului?
Articolul următorBogdan Neacșu, CEC Bank: „Nu poţi să finanţezi doar acolo unde clientul are contracte din abundenţă.” Cum poate interveni statul în economie