Cât de european este comportamentul nostru față de buget

În anul 2019, statele Uniunii Europene au crescut cu 1,5% ca medie, având creșteri mult mai susținute în Est decât în Vest, precum și în afara zonei Euro față de zona euro.

sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/National_accounts_and_GDP#Gross_value_added_in_the_EU-27_by_economic_activity

Așa cum se poate observa, campioana creșterii economice din Uniune în ultimii 10 ani (2009-2019) este Irlanda (6% medie anuală), urmată de Malta (5,7%), apoi Estonia (3,7%), Polonia 93,6%), Lituania (3,5%). Pe locul 5 la egalitate România și Luxemburg (câte 3,1%), clasare onorabilă pentru țara noastră. Suntem deasupra Ungariei (2,7%), a Cehiei (2,4%), a Slovaciei (3%), a Bulgariei (2,3%) și a Croației (1%). Singura țară care s-a contractat în această perioadă este Grecia, cu -2,1% anual, adică economia elenă a pierdut peste o cincime în ultimii 10 ani.

Ca urmare, România nu mai este chiar codașa Europei, având trei state în urma sa în clasamentul PIB/locuitor în metodologia PPS (prețuri comparabile):

Suntem la 69% din media UE ca PIB/locuitor, metodologia PPS. Grecia se află la 68%, Croația la 65% și Bulgaria la 53%. Deasupra noastră, Polonia și Ungaria sunt la 73% din media europeană, iar Cehia la 92%.

Hai să vedem și compatibilitatea dintre structura economiei noastre și tiparul european mediu:

Avem cea mai mare pondere a agriculturii în PIB: 4,5% față de o medie UE de 1,8%. la industrie, în schimb, cu 24,1% depășim binișor media Uniunii, de doar 19,7%. La fel și la construcții, responsabile la noi de peste 7% din PIB, mai mult decât media europeană de 5,6%. 20,1% la noi față de media UE de 19,3% pentru ponderea comerțului, transporturilor, hotelurilor și restaurantelor. Tot o contribuție mai mare ca media europeană (5%) o aduce și sectorul IT&C la noi (6,1%). Stăm mult mai prost la ponderea băncilor și asigurărilor (2,7% fațăp de 4,5%), la imobiliare (7,4% față de 10,8%), la activități independente profesionale, știință și servicii suport (8,7% față de 11,3%) și la administrație publică (15% față de 18,7%). La artă și divertisment, cu 3,7% depășim ușor media continentală (3,3%).

În fine, productivitatea muncii:

Ei, aici suntem tare departe de media europeană, cu doar 18 000 euro/persoană față de 53 900 euro/persoană. Polonezii sunt la 26 700 euro/persoană, iar ungurii la 23 300 euro/persoană. Grecia se află la 39 800 euro/persoană, iar Croația la 24 800 euro/persoană. dacă ne raportăm însă la productivitatea orară, cu 10,11 euro/oră suntem la o treime din media europeană (33,17 euro/persoană), dar mai aproape de polonezi (13,2 euro/oră) sau unguri și croați (13,5 euro/oră),  dar departe de greci (19, 56 euro/oră).

Să trecem acum la partea de cheltuieli bugetare:

Ei bine, dacă guvernele europene cheltuie, în medie 46,7% din PIB, la noi se autoritățile au la dispoziție doar 34,9% din PIB, a treia cea mai scăzută valoare din Uniune (după Irlanda și Lituania).

În ceea ce privește structura cheltuielilor, aici avem diferențe notabile:

Noi cheltuim mult mai mult pe apărare (1,7% față de media UE de 1,2% din PIB) și pe ordine publică (2,2% din PIB față de media UE de 1,7%). Cheltuim mai puțin pe sănătate (4,7% față de 7%), pe educație (3,2% din PIB față de 4,6% din PIB), pe programe economice (4,2% față de media UE de 4,4% din PIB) și pe protecție socială (11,6% față de 19,2% din PIB medie europeană ). Statul nostru consumă mai puțin decât media UE (4,6% din PIB față de 6% din PIB) și cheltuim cam la fel pe protecția mediului (0,8% din PIB) și pe cultură și divertisment (cam 1% din PIB), dar dăm mai mulți bani pe programele de locuințe (0,9% din PIB, față de media UE de 0,6% din PIB).

În concluzie, am progresat mult spre nivelul mediu al Uniunii, avem încă o depenedență prea mare de agricultură, dar un grad de sofisticare a economiei mai scăzut, ca și o productivitate extrem de joasă. Când vine vorba de cheltuieli, deși statul nostru are la dispoziție un buget cam  trei sferturi din media europeană, cheltuim mult mai mult pe apărare, ordine publică și mult prea puțin pe protecție socială, sănătate și educație.