BNR: Rata anuală a inflației poate ajunge la 2,8% în iunie 2020

Rata anuală a inflaţiei ar putea ajunge la 2,8% în iunie 2020, faţă de 3%, cât se anticipa anterior, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, publicată, luni, pe pagina de internet a BNR.

”În 2019, după o nouă corecție descrescătoare suferită în debutul anului, rata anuală a inflației va tinde probabil să se apropie treptat de punctul central al țintei, pentru ca în ultimul trimestru să reintre pe un trend lent crescător, situat totuși sub valorile din prognoza precedentă, ajungând la finele orizontului de prognoză – iunie 2020 – la 2,8 la sută, față de nivelul de 3,0 la sută anticipat anterior”, arată minuta.

„Referitor la evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că noul pattern anticipat al inflaţiei este cvasi-similar pe termen scurt celui evidenţiat în prognoza publicată în Raportul de inflaţie din mai 2018, dar uşor revizuit în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp. Astfel, după vârful atins în mai – iunie 2018, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă şi să se menţină în trimestrul III uşor sub valoarea de 5%, iar apoi să coboare mai pronunţat şi să revină în decembrie 2018 la limita de sus a intervalului ţintei, respectiv la 3,5%, nivel uşor inferior celui previzionat anterior. În 2019, după o nouă corecţie descrescătoare suferită în debutul anului, rata anuală a inflaţiei va tinde probabil să se apropie treptat de punctul central al ţintei, pentru ca în ultimul trimestru să reintre pe un trend lent crescător, situat totuşi sub valorile din prognoza precedentă, ajungând la finele orizontului de prognoză – iunie 2020 – la 2,8%, faţă de nivelul de 3,0% anticipat anterior”, se spune în document.

În primele intervenții, membrii Consiliului au remarcat că rata anuală a inflației și-a stopat ascensiunea în luna iunie, rămânând la nivelul de 5,4 la sută, deasupra intervalului de variație al țintei. Totodată, pe ansamblul trimestrului II creșterea acesteia s-a temperat semnificativ, așa cum s-a anticipat, iar majorarea față de luna martie a fost determinată de acțiunea factorilor pe partea ofertei, potențată pe anumite segmente de excedentul semnificativ de cerere agregată. Determinante au fost creșterile consistente, chiar peste așteptări, ale prețului combustibililor, în contextul măririi cotației petrolului și a raportului leu/dolar, contribuții mai mici fiind aduse de majorarea prețului produselor din tutun și de scumpirea legumelor și fructelor.

Inflația de bază a cunoscut o ușoară decelerare de-a lungul trimestrului II, rata anuală a inflației CORE2 ajustat coborând de la 2,99 la sută în martie, la 2,9 la sută în iunie, ușor sub nivelul prognozat. Scăderea a fost indusă de segmentul prețurilor produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor – influențate mai pregnant de dinamica prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare și de cea a cursului de schimb leu/euro -, în timp ce efecte opuse a generat segmentul prețurilor mărfurilor nealimentare. Unii membri ai Consiliului au apreciat că evoluțiile indică o plafonare, cel puțin temporară, a presiunilor inflaționiste pe partea cererii, mai cu seamă a celei de consum. Așteptările inflaționiste pe termen scurt s-au mișcat însă în continuare în sus, dinamica anuală a prețurilor de producție din industria bunurilor de consum și-a reluat creșterea în iunie, iar cea a costului salarial unitar din industrie și-a prelungit tendința ascendentă în primele două luni din trimestrul II, pe fondul încetinirii ritmului de creștere a productivității muncii, arată minuta.

Potrivit opiniei generale din ședința CA, ”presiunile asupra salariilor vor rămâne înalte, inclusiv pe fondul acutizării dificultăților în recrutarea de personal, ceea ce evidențiază probleme structurale ale pieţei. S-a evocat reaccelerarea pe ansamblul perioadei aprilie–mai a creșterii anuale a câștigului salarial mediu brut nominal, după patru trimestre consecutive de încetinire ușoară, în care aceasta s-a menținut totuși pe palierul de două cifre. Evoluția a caracterizat inclusiv sectorul privat, fiind însă mai pregnantă în cel public, în contextul majorărilor salariale semnificative acordate personalului sanitar și din învățământ. A fost observată și reamplificarea în acest interval a dinamicii anuale a salariului mediu net real, chiar și în condițiile majorării ratei anuale a inflației”.

În cazul exportului net, se relevă o creștere considerabilă a contribuției negative față de trimestrul anterior, în condițiile unei încetiniri doar marginale a dinamicii anuale a importurilor de bunuri și servicii, conducând la accentuarea în termeni anuali a soldului negativ al balanței bunurilor și serviciilor în trimestrul I 2018. Pe partea ofertei, structura determinanților creșterii economice rămâne practic neschimbată, principala contribuție aparținând serviciilor, urmată de cea a industriei.

Membrii Consiliului au remarcat că decelerarea expansiunii economice este așteptată să continue în trimestrele II și III, exclusiv pe fondul unor efecte de bază, în condițiile în care ritmul ei trimestrial este anticipat să se reintensifice față de primele trei luni ale anului. S-a observat că evoluția face probabilă reînscrierea gap-ului pozitiv al PIB pe o tendință ușor crescătoare în trimestrul II, după declinul consemnat în intervalul anterior, în condițiile plasării lui la valori totuși inferioare celor din prognoza anterioară. S-a concluzionat că cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept motor al creșterii economice și în trimestrul II, dar și principalul determinant al încetinirii acesteia. O scădere a aportului pozitiv este de așteptat din partea formării brute de capital fix.

Examinând evoluțiile de pe piața financiară, membrii Consiliului au apreciat că, în perioada recentă, condițiile monetare au continuat să-și reducă gradul de acomodare. A fost subliniată de către unii membri ai Consiliului urcarea substanțial peste rata dobânzii de politică monetară a cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare în luna iulie, ceea ce echivalează cu o conduită a politicii monetare mai puțin acomodativă decât cea indicată de rata dobânzii-cheie a BNR; s-a remarcat și tendința de scădere manifestată de cursul de schimb leu/euro, pe fondul relativei îmbunătățiri a apetitului global pentru risc și al diferențialului mărit al ratelor dobânzilor pieței locale.

Referitor la evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că noul pattern anticipat al inflației este cvasi similar pe termen scurt celui evidențiat în prognoza publicată în Raportul de inflație din mai 2018, dar ușor revizuit în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp. Astfel, după vârful atins în mai-iunie 2018, rata anuală a inflației este așteptată să scadă și să se mențină în trimestrul III ușor sub valoarea de 5 la sută, iar apoi să coboare mai pronunțat și să revină în decembrie 2018 la limita de sus a intervalului țintei, respectiv la 3,5 la sută, nivel ușor inferior celui previzionat anterior.

Membrii Consiliului au remarcat că și inflația de bază este așteptată să se calmeze pe orizontul scurt de timp, dar să urce din nou în cursul anului viitor, rămânând totuși relativ mai temperată în raport cu previziunile anterioare. Astfel, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este anticipată să ajungă la 2,6 la sută în decembrie 2018, dar să crească gradual ulterior și să stagneze până la finele orizontului prognozei la nivelul de 3,2 la sută, față de prognoza precedentă care o plasa la 3,2 la sută în decembrie 2018 și la 3,4 la sută în decembrie 2019. S-a convenit că pe orizontul scurt de timp traiectoria ei anticipată reflectă disiparea impactului exercitat asupra prețurilor alimentelor procesate de creșterea spre finalul anului anterior a prețurilor unor materii prime agroalimentare și o slăbire la începutul anului curent a presiunilor inflaționiste asociate poziției ciclice a economiei.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populației va rămâne probabil principalul determinant al creșterii economice în 2018 și 2019, dar și componenta a cărei dinamică va cunoaște cea mai semnificativă decelerare în anul curent. Din această perspectivă, s-a convenit că surse importante de incertitudini și riscuri la adresa actualei prognoze de inflație rămân sentimentul de încredere a consumatorilor și dinamica viitoare a veniturilor disponibile reale ale populației, inclusiv în contextul tensionării pieței muncii, al majorărilor recente ale unor venituri, și al menținerii la valori relativ ridicate, chiar dacă în scădere, a ratei anuale a inflației. Au fost evocate, de asemenea, creșterile consemnate de fluxul creditelor pentru consum în perioada recentă și caracterul viguros al cererii pentru asemenea împrumuturi, corelate cu evoluția veniturile salariale, dar și incertitudinile asociate perspectivei acestora.

Articolul precedentLeul s-a depreciat luni cu 0,84% față de dolar, la cursul BNR
Articolul următorErste Bank: Prabușirea lirei turcești poate conduce la declin al valutelor din regiune

14 COMENTARII

  1. … [Trackback]

    […] Find More on that Topic: realitateafinanciara.net/bnr-rata-anuala-a-inflatiei-poate-ajunge-la-28-in-iunie-2020/ […]

  2. … [Trackback]

    […] Read More Information here to that Topic: realitateafinanciara.net/bnr-rata-anuala-a-inflatiei-poate-ajunge-la-28-in-iunie-2020/ […]

Comments are closed.