Bancherii nu mai vor taxa pe active și cer revizuirea indicelui care a înlocuit ROBOR

Considerăm că taxa pe activele bancare ar trebui eliminată iar metodologia de calcul a IRCC (indicele care a înlocuit ROBOR) ar trebui revizuită, a spus sâmbătă Sergiu Manea, președintele Consiliului Patronatelor Bancare și CEO al BCR, în cadrul unei prezentări făcute în cadrul evenimentului “Scoala de vară – sistemul bancar și bazele unui mediu competițional sănătos”, organizat de firma Diplomat Consult sub patronajul Consiliului Concurentei, scrie Hotnews.ro
Ce a mai spus sâmbătă Sergiu Manea:
  • Functionarea si stabilitatea sectorului financiar si finantarea pe termen lung a economiei pot fi afectate de initiative legislative recente.
  • Procesul de decizie legislative ramane extrem de impredictibil, legi complexe si uneori controversate fiind adoptate prin ordonante de urgenta, fara evaluare de impact sau consultarea partilor implicate. „Mediul de afaceri si deciziile de investitii sunt afectate de impredictibilitatea elaborarii reglementarilor. Procesul de consultare a partilor relevante este limitat, iar analizele de impact lipsesc sau sunt de calitate inferioara. Legislatia recenta ce vizeaza sectorul financiar, pensile private, respective sectorul energiei si altele comunicatiilor, pot restrange oportunitatile viitoare de investitii si creste incertitudinea, facand economia mai putin atractiva pentru investitori locali si internationali.” -(European Commission -Country Report 2019, 27 February 2019)
  • Intermedierea financiara in Romania este de 3 ori mai mica decat media UE si este in scadere
  • Scaderea intermedierii financiare a fost generata de un cumul de factori, printre cei mai importanti fiind si volatilitatea cadrului legislativ
  • Avem acum în vigoare: Taxa pe active -OUG 114/2018 (modificat prin OUG 19/2019), IRCC -OUG 19/2019 și Darea in plata-Legea77/2016. De asemenea există în dezbatere legislative: eliminarea titlului executoriu, plafonarea dobanzilor si a altor costuri, limitarea cesiunilor de creante, conversie la curs istoric(+20%) și redefinirea impreviziuinii (Darea in plata)
  • OUG 114/2018 a fost emisa la finalul anului 2018, fara o consultare prealabila si fara un studiu de impact – este considerata una dintre masurile cele mai nocive pentru mediul de afaceri din Romania
  • Obiectivele urmarite au fost cresterea intermedierii financiare, scaderea costului creditarii populatiei si incurajarea economisirii
  • În fapt, riscurile induse de introducerea acestei masuri fiscal pot genera costuri, atat in randul consumatorilor, cat si al institutiilor de credit si ale conomiei, in general, care depasesc cu mult beneficiile estimate si, in ultima instanta, acestea vor avea un impact negative semnificativ la nivel macroeconomic. Concluzii similar se regasesc si in Avizul BCE cu privire la prevederile OUG19/2019
  • Avand in vedere efectele negative in cascada pe care le va produce asupra intregii economii a Romaniei si lipsa unei analize de impact care sa justifice introducerea unei asemenea poveri fiscale, consideram ca taxa pe activele financiare ale bancilor ar trebui eliminata
  • Respecta IRCC cerintele minimale din BMR (BMR – Benchmark Regulation, care introduce criteriile minimale pe care un indice de referinta trebuie sa le indeplineasca), conform Regulamentul(UE) 2016/1011
  • Problematica tranzitiei de la un sistem de indici de referinta bazat pe oferte interbancare la un sistem de indici bazat exclusive pe tranzactii preocupa autoritatile de reglementare si supraveghere de pe toate pietele importante, fara sa se fi ajuns, dupa indelungate discutii, la o solutie general acceptata.
  • Tranzactiile nu sunt suficiente si corespunzatoare. Metodologiade calcul a IRCC se bazeaza intr- o pondere covarsitoare pe tranzactii pe termene foarte scurte-overnight sau de o saptamana– in timp ce este utilizat pentru a reflecta asteptarile in privinta ratelor de dobanda pe termene mai lungi– 3 sau 6 luni
  • Metodologia nu face distinctive intre palierele de maturitate ale tranzactiilor pe rate de dobanda; se cumuleaza elemente de natura economica cu totul diferita – de exemplu, tranzactiile overnight sunt adunate cu tranzactii pe 3 sau pe 6luni – ceea ce face indoielnica relevant rezultatului obtinut in urma calculului
  • Ea se bazeaza pe masurarea unor evolutii din trecut si nu inglobeaza asteptarile pietei privind evolutia viitoare a dobanzilor pe termen scurt pentru perioada pentru care se vrea ca indicele sa reprezinte o referinta
  • Nu reprezinta costul marginal al fondurilor pentru banci, prin urmare are o relevant redusa pentru coordonarea administrarii activelor si pasivelor bancare, creand potentiale dezechilibre intre administrarea celor doua parti ale bilantului bancar. Aceste dezechilibre genereaza costuri suplimentare care se vor reflecta la un moment dat si in marjele practicate de banci in relatia cu clientii
  • Există un decalaj temporal de 4.5 luni. Metodologia de calcul a lIRCC introduce un decalaj temporal mediu de 4.5luni intre momentul la care au loc tranzactiile pe baza carora se determina IRCC si perioada pentru care se aplica acest indice. Un decalaj temporal relative mare poate produce distorsiuni ale efectelor masurilor de politica monetara, in conditiile in care pot exista perioade in care inflatia este in scadere, iar IRCC si implicit costul creditelor destinate consumatorilor este in crestere
  • Preponderenta tranzactiilor pe termen scurt = volatilitate. Acest aspect poate induce ‘socuri de sarcina’ neanticipate si dificil de suportat de catre consumatori. De asemenea, preponderenta tranzactiilor cu rate de dobanda pe termene foarte scurte – care prezinta o volatilitate semnificativ mai mare decat cea a ratelor de dobanda pe termene medii si lungi – atrage riscul unei volatilitati crescute a valorilor IRCC de la un trimestru la altul, chiar in conditiile atenuarii variatiilor zilnice ale indicelui prin aplicarea unei medii trimestriale
  • Concluzii privind IRCC: lipsa exactitatii, fiabilitatii, relevantei, existent decalajului temporal si riscul volatilitatii- vor conduce in cele din urma la cresterea costurilor de creditare pentru consumatori si o lipsa de predictibilitate din partea acestora asupra obligatiilor de plata lunare
  • Fata de scopul imediat al OUG19/2019 de crestere a intermedierii financiare si scadere a costurilor creditarii populatiei, observam ca efectele practice ale introducerii IRCC vor fi diferite
  • Introducerea IRCC genereaza dificultati in gestiunea activelor si pasivelor bancare si va genera costuri administrative suplimentare pentru finantatori. Caracterul mai volatile al IRCC va creste si costul riscului de creditare, iar acest cost se va reflecta i in pretul produselor financiare
  • Pentru a elimina neajunsurile semnalate mai sus si pentru a fi in conformitate cu reglementarile europene, consideram necesara revizuirea metodologiei de calcul a IRCC

Sunt necesare clarificari privind administratorul IRCC:

•BMR prevede obligativitatea entitatilor supravegheate (cum ar fi institutiile de credit) de a folosi in contractile de imprumut incheiate incepand cu 1ianuarie2020 doar indici de referinta (i) inscrisi in Registrul ESMA sau (ii) furnizati de o entitate exceptata de la BMR care are dreptul de a dministra indici de referinta.
•raportat la necesitatea existentei unui act normative prin care sa se stabileasca pentru CNSP calitatea de administrator al IRCC si sa ateste indeplinirea conditiilor de exceptare de la prevederile BMR, este necesara clarificarea regimului juridic aplicabil astfel incat sa se evite riscul aplicarii unor prevederi legale contradictorii si sa se asigure concordant cadrului legislative romanesc cu cel european.

Pentru a asigura corelarea legislatiei interne cu cea europeana, consideram necesara clarificarea obligatiilor/ responsabilitatilor CNSP in calitate de administrator al IRCC. In plus, sunt necesare procedure care sa reglementeze stabilirea IRCC in perioadele in care sursele de date privind tranzactiile ar putea fi insuficiente,inexact sau nefiabile

  • Ce solutii propunem pentru metodologia de calcul al IRCC?

Masura imediata- reducerea decalajului temporal intre momentul la care au loc tranzactiile pe baza carora se determina IRCC si perioada pentru care se aplica acest indice.

Masura prioritara-Constituirea unui Grup de Lucru cu participarea tuturor actorilor relevant din piata pentru definirea unui set de indici de referinta pe scadente mai lungi care sa adreseze intr-o masura cat mai adecvata particularitatile pietei romanesti:
-studiu de impact care sa identifice si sa evalueze o numar de solutii de modificare a metodologiei de calcul al IRCC
-preluarea bunelor practice internationale(e.g. inlocuirea EONIA cu €STR)
Elaborarea de metodologii de calcul pentru un set de indici de referinta pe scadente mai lungi care sa fie acceptata de catre toti participantii relevant si reglementarea acesteia.