Consiliul Concurenței monitorizează piața energiei. Măsura a fost luată în contextul în care electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh pe piața de echilibrare, echivalent cu 13.600 de euro pe MWh.
Analizăm ce se întâmplă pe piața de echilibrare a energiei electrice: verificăm dacă Hidroelectrica și-a îndeplinit angajamentele asumate în cadrul investigației privind un posibil abuz de poziție dominantă pe piața producerii și comercializării energiei electrice. Angajamentele Hidroelectrica se referă la energia comercializată pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), dar comportamentul vizat avea impact și pe Piața de Echilibrare (PE), a transmis Conciliul Concurenței.
În același timp, dacă există manipulări ale pieţei, va interveni ANRE, responsabilă în România de aplicarea REMIT, regulamentul european privind integritatea și transparența pieței angro de energie. De altfel, ANRE a sancționat în acest an mai multe companii pentru manipularea pieței, a declarat președintele Consiliului Concurenței Bogdan Chirițoiu pentru Realitatea PLUS.
În România, circa 80% din energia de echilibrare este furnizată de Hidroelectrica, care poate deschide rapid baraje și poate compensa necesarul, în vreme ce un alt mare jucător este Petrom, care deține o termocentrală pe gaze la Brazi.
Surse din piață au declarat că pe această piață a energiei se fac milioane de euro în fiecare zi. Prețurile uriașe nu au fost generate de Hidroelectrica, ci o serie de companii mici, însă din cauza modului în care funcționează piața de echilibrare toți producătorii ce participă la echilibrare primesc aceleași prețuri mari.
În această vară a fost secetă, ca atare producțiile de energie hidro și eoliană au fost mai mici. Din această cauză există un necesar în sistem care trebuie compensat. Energia de echilibrare este plătită de companiile care creează dezechilibrele, fie de producătorii care spun că produc o cantitate anume, dar nu livrează, fie de furnizorii care notifică un anumit consum, dar fără să îl atingă. Energia de echilibrare acoperă astfel situație de avarie, fie un exces de producție.
În principal, dezechilibrele se produc din cauza instalării de capacități tot mai mari în energie eoliană și solară, din cauză că nu tot timpul bate vântul și nu mereu este soare. Transelectrica a avertizat deja în această vară că energia regenerabilă duce la instabilitatea sistemului și risc de pene, plus creșteri de prețuri, ca urmare a prețului mare al energiei de echilibrare. Partea bună este că pe piața de echilibrare se tranzacționează puțină energie raportat la total, însă odată cu creșterea producției de energie regenerabilă se va ajunge la creșterea ponderii pieței de echilibrare.
Consiliul Concurenței a cerut transparentizarea datelor din piața de echilibrare, pentru a se vedea exact care sunt prețurile și care sunt companiile care le ofertează.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a analizat varianta trecerii de la modelul actual, cu preț marginal, la un preț de ofertă. Acesta ar fi presupus ca fiecare producător să primească prețul pe care îl licitează, nu cel mai mare preț ofertat. Mai departe acest lucru ar fi dus teoretic la scăderea prețurilor.
Președintele ANRE, George Niculescu, a declarat însă la începutul lunii august că instituția a renunțat la această idee, argumentând că „trecerea de la preț marginal la preț de ofertă s-ar putea să nu aibă efectul pe care ni-l doream, și anume acela de a înregistra scăderi pe piața de echilibrare”.
În final, costurile mari ajung în facturi În final însă costurile cu energia de echilibrare ajung în facturile oamenilor și firmelor. Momentan, prețurile la consumatorii casnici și industriali sunt plafonate de stat până la finalul lunii martie 2025, însă odată ce acestea vor expira vor mai primi subvenții doar consumatorii vulnerabili, iar restul vor primi energie la prețul pieței.
În România, energia se tranzacționează pe piața spot, pe bursa controlată de OPCOM. Prețul mediu de pe piața pentru ziua următoare operată de ale operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România a ajuns la 153,77 euro/Mwh. La nivel european, prețul din România este cel mai mare din Europa, aproape dublu față de Germania și de aproape trei ori mai mare decât în Franța.
