Analiză: Semnale de alarmă în bugetul primului trimestru. Scumpirile au adus cei mai mulți bani

Execuția bugetară pe primul trimestru al anului pare, la prima vedere, mai bună decât previziunile și contextul internațional nefavorabil, însă în spatele cifrelor oarecum liniștitoare se ascund o serie de anomalii care pot avea efecte grave în perioada următoare, arată o analiză realizată de CursdeGuvernare.ro. 2 dintre cele mai semnificative sunt, potrivit raportului Ministerului Finanțelor Publice, scăderea încasărilor de la firme și economia care s-a făcut, în proporție de circa 40%, din banii pentru investiții.

Un lucru pozitiv este acela că deficitul bugetar a fost cu peste 17 miliarde de lei mai mic, respectiv 1,2% din PIB, la jumătate față de procentajul de 2,5% din programul guvernului.

Diferența rezultă din faptul că încasările au fost cu doar 4 miliarde de lei mai mici decât prognoza, în timp ce cheltuielile au scăzut cu peste 21 de miliarde de lei.

Dincolo de calcul aritmetic, sumele pe capitole bugetare arată că statul a „economisit” din banii pe care trebuia să-i dea ca subvenții sau să-i investească și a „câștigat” din scumpiri și impozitarea creșterii prețurilor, mai ales la energiei.

Un alt semnal îngrijorător vine din mediul de afaceri, care a plătit impozite cu circa 4 miliarde de lei mai puțin, în baza facilității de amânare a impozitului pe profit, introdusă ca formă de protecție în actualul context economic intern și, mai ales internațional.

La acest capitol, o temere întemeiată este aceea că estimarea Ministerului Finanțelor privind recuperarea în cel de-al doilea semestru a restanțelor din primul trimestru este prea optimistă.

Scăderea de la impozitul pe profit a fost compensată de veniturile suplimentare de 3,7 miliarde de lei din aplicarea unor impozite în sectorul energetic. Din această sumă, 1,4 miliarde de lei reprezintă supraimpozitarea venitului suplimentar al producătorilor, realizat în baza scumpirilor succesive.

Sectorul energetic a rotunjit și capitolul bugetar ”venituri nefiscale” cu circa 13% față de prognoză, arata analiza datelor MF, realizată de cursdegurnare.ro.

Tot la capitolul „cosmetizare” a execuției bugetare poate fi trecută și balanța TVA. Încasările au fost de 23,6 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 13% peste previziunea din programul de guvernare. Pe de altă parte însă, valoarea restituirilor de TVA a diminuat cu circa 28% (-1,8 miliarde lei).

Pe ansamblul, scumpirile din toate domeniile au fost principalul motor al sporirii încasărilor bugetare.

Guvernul a făcut economie cu banii pentru subvenții și investiții

Cheltuielile cu subvențiile au fost în sumă de 2,99 miliarde lei, au reprezentat 0,2% din PIB și s-au efectuat în proporție de 61,6% comparativ cu programul trimestrial.

Mult mai amplă este cosmetizarea balanței bugetare prin reducerea cheltuielilor de investiții, chiar în primul an în care România implementează PNRR și ar trebui să atragă zeci de miliarde de euro ce i-au fost puse la dispoziție. Cu toate acestea, cheltuielile totale de investiții (din fonduri europene, PNRR și fonduri proprii de la buget) au fost cu aproape 8 miliarde de lei mai mici decât își programase executivul, cea ce reprezintă circa 38% din economia bugetară de 21 de miliarde de lei.