Guvernul Dăncilă se angajează în fața Comisiei Europene să ia măsuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor bugetare și de creștere a veniturilor bugetare, inclusiv prin reduceri de personal, înghețarea salariilor până la 31 decembrie 2019 și reducerea cheltuielilor cu salariile și pe cele de bunuri și servicii în fiecare an până în 2022.
Conținutul scrisorii trimise Comisiei Europene de către ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, nu a fost făcut public, însă a fost publicată parțial sâmbătă de către deputatul liberal Florin Cîțu. După publicarea documentului și pe site-ul Comisiei Europene, Teodorovici a recunoscut că măsurile de austeritate sunt luate în calcul de Guvern, dar doar ca „o variantă de lucru”.
Scrisoarea semnată de ministrul de Finanțe vine în urma avertizării României și a Ungariei, în data de 23 mai, cu privire la stadiul unei devieri semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu, celebrul MTO, Comisia solicitând propuneri de revenire în limitele convenite.
Printre măsurile menționate de ministerul Finanțelor pentru menținerea deficitului sub limita de 3% din PIB sunt înghețarea salariului brut pentru salariați bugetari la nivelul din decembrie 2018, practic o amânare a aplicării a legii salariale unitare, păstrarea valorii voucherelor de vacanță acordate bugetarilor la valoarea de 1.450 lei.
Cu toate că în scrisoare de menționează păstrarea aceluiași număr de angajați din sectorul public, deputatul Florin Cîțu susține că planul vizează reducerea cu 30% a angajaților din primării și consilii județene. De altfel, ministrul finanțelor a vorbit de mai multe ori în ultimul timp despre inflația de funcționari publici și necesitatea de a reduce numărul acestora.
O altă măsură de austeritate pentru încadrarea deficitului bugetar pe 2019 în limita impusă este menținerea cheltuielilor de funcționare a administrației publice la același nivel ca în 2018, ceea ce înseamnă o reducere cu 0,3 puncte procentuală raportat la PIB. În plus și alte cheltuieli guvernamentale (subvenții, dobânzi, transferuri, alte cheltuieli trebuie să se păstreze la același nivel, exprimate ca procent din PIB, ca în acest an.
Guvernul se mai angajează să preia și anul viitor 90% din dividendele care îi revin din profitul companiilor la care este acționar majoritar, iar din licitația pentru vânzarea licențelor 5G să mai obțină 1,3 miliarde lei.
Pe partea de venituri, Guvernul se mai angajează la măsuri care să conducă la majorarea încasărilor din TVA și accize prin impunerea caselor de marcat electronice de la 1 noiembrie 2018 și a aplicării noilor măsuri privind insolvența rezultate din OUG 88/2018.
De asemenea, autoritățile din România mizează să colecteze mai mult odată ce vor finaliza modernizarea punctelor vamale, intenționând să le doteze pe toate cu scannere și să fiscalizeze toate bunurile care trec prin acestea. În plus, autoritățile vor să se concentreze pe identificarea rutelor prin care intră în România bunuri de contrabandă.
„Ținând cont de toate măsurile prezentate mai sus, cheltuielile de personal cu personalul se vor reduce ca procent din PIB, de la 9,1% în 2018 la 8,8% în 2019, vor fi de 8,9% în 2020 și ar trebui să ajungă nivelul de 8,5% în 2022. Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt estimate să scadă la 4,1% din PIB în 2019, procent care este cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât în anul anterior, urmat de 3,9% în 2020, ajungând la 3,6% în 2022”, se mai scrie în scrisoare trimisă de Finanțe către CE.
În schimb, autoritățile recunosc faptul că în ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, acestea vor scădea cu 0,1 puncte procentuale anul viitor, până la 10,5%, și vor crește treptat, în următorii ani, din cauza majorării punctului de pensie, ajungând până la 11,5% în anul 2022.
„Cheltuielile cu majorarea pensiilor în perioada 2019 – 2022 nu au fost luate în calcul, prevederile legii fiind încă în dezbatere publică. Cheltuielile cu pensiile vor crește până la 8,1% în 2022”, se scrie în documentul transmis de Finanțe către Comisia Europeană.
Pilonul II de pensii va fi păstrat anul viitor, conform documentului citat, iar cota din salariu rămâne la 3,75%, așa cum a fost stabilită de la începutul acestui an, în scădere de la 5,1% anterior. Guvernul estimează că anul viitor pentru Pilonul II vor fi făcute transferuri în valoare de 8,9 miliarde de lei, reprezentând 0,9% din PIB. Nivelul din acest an, estimat de administratorii de fonduri, este de 7,7 miliarde de lei.
„Atât deficitul pe cash, cât și cel ESA sunt estimate pentru acest an în linie cu prevederile din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene (TFUE), de 3%, iar o ajustare semnificativă a deficitului bugetar este planificată să fie făcută începând cu 2019, când deficitul pe ESA se va îmbunătăți cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi păstrat în 2020”, se mai menționează în scrisoarea trimisă CE.
Guvernul României estimează un deficit bugetar, pe cash, de 2,97% în acest an, de 2,58% anul viitor, de 1,89% în 2020 și de 1,23% din 2021, potrivit datelor transmise către Comisia Europeană.
Pe ESA (sistemul conturilor europene), deficitul bugetar prognozat de autorități se ridică la 2,96% în acest an, urmând să coboare la 2,38% anul viitor, la 1,82% în 2020 și de 1,45% în 2021.
De asemenea, deficitul structural este apreciat la 3,17% în acest an, la 2,71% anul viitor, la 2,22% în 2020 și la 1,71% în 2021.
Estimările de mai sus au fost făcute de reprezentanții MFP și ai Comisiei Naționale de Prognoză și Strategie.
„În perioada 2018 – 2020, PIB-ul potențial va crește, anual, cu aproximativ 5%, ceea ce va duce la un output gap pozitiv, în consecință, la o componentă ciclică pozitivă a deficitului structural, dar sub 0,5% din PIB, în condițiile unei creșteri economice ușor peste potențial”, au mai apreciat reprezentanții Finanțelor.
Comments are closed.