Moneda euro a fost o „greşeală strategică”, susţine Guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei (NBH), Gyorgy Matolcsy.

 

Statele membre ale Uniunii Europene, atât cele din interiorul zonei euro cât şi cele din afara zonei unice, ar trebui să recunoască faptul că moneda euro a fost o „greşeală strategică”, susţine Guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei (NBH), Gyorgy Matolcsy într-un editorial publicat în cotidianul Financial Times, preluat de Reuters.

Ungaria, ţară care de la venirea la putere a lui Viktor Orban în 2010 a urmat un mix de politici economice neortodoxe, nu este parte a zonei euro şi nu a stabilit încă o dată ţintă pentru aderare la moneda unică.

În opinia lui Gyorgy Matolcsy a venit timpul pentru Europa „să caute o ieşire din capcana euro”.

„Există o dogmă dăunătoare că euro este următorul pas ‘normal’ spre unificarea Europei Occidentale. Însă moneda unică europeană nu a fost normală deloc, pentru că aproape niciuna din condiţiile preliminare nu a fost îndeplinită”, susţine guvernatorul NBH.

„La două decenii de la lansarea euro, majoritatea pilonilor necesari pentru succesul global al monedei unice: un stat comun, un buget care să acopere cel puţin 15-20% din Produsul Intern Brut al zonei euro, un ministru de Finanţe al zonei euro şi un Minister de resort; lipsesc în continuare”, a adăugat oficialul ungar.

Matolcsy, care l-a începutul acestui an a fost reconfirmat în funcţie pentru un al doilea mandat de şase ani în fruntea NBH, a apreciat că statelor membre ar trebui să li se permită să părăsească zona euro în următoarele decenii iar cele care vor dori să rămână a trebui să pună la punct „o monedă globală mai sustenabilă”.

De asemenea, Matolcsy a spus că Tratatul de la Maastricht, care stabileşte condiţiile pentru aderarea la zona euro, inclusiv cea cu privire la menţinerea deficitului bugetar sub 3% din Produsul Inter Brut, ar trebui rescris.

Ungaria a reuşit să menţină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB. În plus, guvernul condus de Viktor Orban a reuşit să modifice treptat programul de împrumuturi spre obligaţiunile denominate în forinţi, în ideea de a-şi reduce dependenţa de obligaţiuni le în valută.

Articolul precedentRomânia și Danemarca, ţările din UE cu cele mai puţine autovehicule furate
Articolul următorAu crescut prețurile în industrie cu 3,06%, în septembrie