Italianul Mario Draghi va prezida joi ultima sa şedinţă de politică monetară în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene pe fondul unei opoziţii interne puternice cu privire la ultimul pachet de stimulente monetare, transmite AP.

Momentul definitoriu al mandatului de opt ani al lui Draghi în fruntea BCE este o declaraţie a sa din 12 iulie 2012 când a anunţat că „BCE va face tot ce este necesar pentru a apăra euro, şi credeţi-mă, va fi suficient”. Această promisiune, însoţită de asigurarea că va cumpăra cantităţi nelimitate de obligaţiuni guvernamentale, dacă va fi nevoie, a calmat presiunile de pe pieţele financiare şi a salvat uniunea monetară de la dezastru.

La şedinţa de joi a consiliului guvernatorilor BCE se va alătura, în calitate de observator, şi succesorul lui Draghi, fostul director general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, care îşi va prelua atribuţiile de la 1 noiembrie.

Analiştii nu se aşteaptă ca BCE să anunţe noi măsuri la finalul reuniunii de joi, cel mai probabil instituţia de la Frankfurt va prefera să menţină dobânda de politică monetară la nivelul istoric de 0%.

În schimb, atenţia analiştilor se va concentra pe conferinţa de presă care urmează după reuniunea Consiliului guvernatorilor BCE. Cu această ocazie, Draghi ar putea să fie întrebat despre diviziunile provocate la vârful BCE de ultimul său plan de stimulente monetare, care a generat unele critici deschise. La precedenta şedinţă de politică monetară, care a avut loc în data de 12 septembrie, BCE a redus dobânda la depozitele overnight până la minus 0,5%, de la minus 0,4%, şi de asemenea a anunţat o nouă rundă de achiziţii de obligaţiuni, în valoare de 20 miliarde euro pe lună, începând de la 1 noiembrie.

Mai mulţi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE au luat o decizie fără precedent de a critica în mod deschis pachetul de stimulente iar reprezentatul Germaniei în boardul BCE, Sabine Lautenschlaeger, şi-a dat demisia din funcţie, cu doi ani înainte de expirarea mandatului său, pe fondul criticilor faţă de ultimele măsuri de stimulare monetară adoptate de BCE.

„Unda de şoc provocată de deciziile din septembrie se resimte încă pe culoarele sediului BCE şi în titulrile din media” susţine economistul ING, Carsten Brzeski.

Criticile exprimate faţă de planurile lui Mario Draghi au crescut presiunile la adresa lui Christine Lagarde pentru ca această să încerce să reducă divergenţele de opinie atunci când va deveni al patrulea preşedinte al BCE.

Articolul precedentItalia îşi poate reduce doar gradual datoria publică de 2.300 miliarde de euro
Articolul următorRomânia, țara unde mașinile pe benzină conduc detașat