Decizie importantă la Bruxelles. Uniunea Europeană accelerează renunțarea la carburanţii fosili prin Acordul convenit pentru 2030, în timp ce România se bazează încă, în proporție de 72 la sută, pe combustibili fosili pentru aprovizionarea cu energie.

Uniunea Europeană este gata să-şi intensifice obiectivele de adoptare a energiei regenerabile pentru 2030, prin accelerarea renunțării la combustibilii fosili, în timp ce blocul comuniar încearcă să reducă rapid emisiile şi dependenţa faţă de Rusia.

Negociatorii Consiliului European şi ai Parlamentului au ajuns joi la un acord provizoriu pentru a furniza 42,5% din energia blocului celor 27 de naţiuni din tehnologii regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, până la sfârşitul deceniului, a anunțat europarlamentarul german Markus Pieper, pe Twitter. Și a precizat că este acordul reprezintă „o zi bună pentru tranziţia energetică a Europei”.

Acordul va include o încărcare indicativă” suplimentară de 2,5 de puncte procentuale, pentru a permite blocului să ajungă la o cotă de 45%.

Acesta urmează să înlocuiască obiectivul actual al directivei UE privind energiile regenerabile, privind o cotă de 32% de energie regenerabilă până în 2030, care este în vigoare din decembrie 2018.

Propunerea trebuie acum aprobată de reprezentanţii statelor membre UE în Consiliu şi apoi în Parlament.

Astfel de acorduri sunt de obicei adoptate cu modificări minime. UE a spus că doreşte să fie neutră în carbon până în 2050. Pe termen mediu, doreşte ca emisiile nete de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, ceea ce UE numeşte planul său ”Fit for 55”.

Pachetul ”Fit for 55” a fost prezentat pentru prima dată în iulie 2021 şi urmăreşte să alinieze cadrul legislativ al UE în materie de climă şi energie cu obiectivul său de neutralitate climatică pentru 2050.

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, şi criza energetică care a urmat au schimbat fundamental peisajul energetic al regiunii în ultimele luni.

Legislatorii blocului au fost supuşi presiuni pentru a aduce obiectivele regiunii în conformitate cu această nouă realitate.

UE s-a angajat să renunţe la combustibilii fosili ruşi până în 2027, ca răspuns la ostilităţile preşedintelui Vladimir Putin din Ucraina.

DATE EUROSTAT – UE se bazează încă pe combustibilii fosili

Potrivit datelor Eurostat de la începutul anului, UE continuă se bazează încă în mare măsură pe combustibilii fosili pentru aprovizionarea sa globală cu energie, potrivit raportului dintre combustibilii fosili și energia brută disponibilă (cererea totală de energie a unei țări sau regiuni).

Datele Eurostat publicate pe 30 ianuarie arată că în 2021, combustibilii fosili au reprezentat 70% din energia brută disponibilă în UE, rămânând la același nivel ca în 2020. Acest procent scăzuse semnificativ în ultimele decenii. Din 1990, primul an pentru care sunt disponibile date, acesta a scăzut cu 13 puncte procentuale (pp), în principal din cauza creșterii consumului de energie regenerabilă.

În 2021, Malta (96%) a rămas țara din UE cu cea mai mare pondere a combustibililor fosili în energia brută disponibilă, urmată de Cipru și Olanda (89%), Irlanda și Polonia (88%). Cele mai multe dintre celelalte țări din UE aveau cote cuprinse între 50% și 85%. Doar Suedia (32%), Finlanda (38%) și Franța (48%) au avut cote sub 50%.

Comparativ cu 2020, în 2021, cele mai mari, dar destul de mici, scăderi ale ponderii combustibililor fosili în energia disponibilă brută au fost înregistrate în Finlanda (-3 pp), Belgia (-3 pp), Lituania (-3 pp), Portugalia (-2 pp) și Danemarca (-2 pp). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Bulgaria (+4 pp), Estonia (+3 pp), Polonia și Slovacia (ambele +2 pp) și Spania (+1 pp).

Date Eurostat: România continuă să se bazeze în proporție de 72% pe combustibili fosili pentru aprovizionarea sa globală cu energie

Cele mai mici scăderi din ultimii 10 ani, în perioada 2010-2021, la folosirea combustibililor fosili în energia brută disponibilă au fost măsurate în Germania (de la 81% la 79%; -2 pp), urmată de România (de la 75% la 72%; -3 pp), Malta (de la 100% la 96%; puțin peste -3 pp), Ungaria (de la 73% la 69%; -4 pp) și Franța (de la 52% la 48%; -4 pp).

 

Sursa: Realitatea Financiara

Articolul precedentPropunere-șoc a unui fost premier al României în scandalul pensiilor: noua FORMULĂ DE CALCUL care ne scapă de „speciali”
Articolul următorVești foarte bune pentru Europa: Inflația a încetinit semnificativ în ultima lună

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Numele tau