Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, iar presiunea asupra sistemului energetic ar putea scădea ușor, a anunțat miercuri fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Anunțul vine în ziua în care România a plătit cel mai mare preț mediu din Europa pentru energia electrică, iar importurile din timpul zilei au ajuns la aproape un sfert din necesarul de consum.
Bușoi a precizat însă că repornirea parțială a centralei nucleare nu va avea un efect semnificativ asupra facturilor românilor.
Un reactor de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune în noiembrie
Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, a declarat miercuri fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la un forum dedicat anergiei, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, oprirea succesivă a celor două reactoare a accentuat presiunea asupra pieței energiei și se va reflecta în costurile suportate de consumatori în lunile următoare.
„În această vară s-a adăugat o situaţie care a generat o presiune mare şi care se va regăsi în preţurile din toamna şi iarna acestui an şi din primăvara anului viitor, şi anume faptul că am fost obligaţi să închidem cele două reactoare de la Cernavodă, primul la sfârşitul lunii iulie (28 iulie, 2026, N.R.), al doilea pe 13 august 2026.”
a declarat Cristian Bușoi, fost secretar de stat în Ministerul Energiei.
Acesta a adăugat că există perspective ca măcar unul dintre reactoare să fie repornit în perioada următoare.
„Pe baza informaţiilor publice din aceste zile, se pare totuşi că, nu aşa cum ne doream, în luna octombrie, ci la începutul lunii viitoare, există premise şi şanse să fie redeschis măcar unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce va mai calma puţin situaţia.”
a mai afirmat Bușoi.
Repornirea reactorului nu înseamnă automat facturi mai mici
Cristian Bușoi a avertizat însă că revenirea în sistem a unui reactor nuclear nu va produce automat o reducere a prețurilor la energie electrică.
Nu va genera automat scăderi de preţuri, pentru că preţurile sunt relativ aliniate pe Pieţele pentru Ziua Următoare (PZU), atât în regiune, cât şi la nivel european, a explicat fostul oficialul.
Cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă au fost oprite pe rând în această vară, Unitatea 1 la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, din cauza debitelor extrem de scăzute ale Dunării, care nu mai asigurau condițiile necesare pentru funcționarea în siguranță a instalațiilor.
În opinia sa, volatilitatea prețurilor va continua atât timp cât o parte importantă din energia produsă în România va fi tranzacționată pe piața spot și nu prin contracte pe termen lung.
În ceea ce privește investițiile din sector, Bușoi a apreciat contribuția proiectelor private și a prosumatorilor la dezvoltarea capacităților de producție, însă a considerat că investițiile realizate de companiile de stat și de instituțiile publice ar fi putut avansa mult mai rapid.
„Suntem oarecum în întârziere şi lucrurile puteau fi mult, mult mai accelerate, mai ales la nivelul companiilor de stat şi la nivelul acţiunii instituţiilor publice, incluzând Ministerul Energiei”, a conchis acesta.
România are cele mai mari prețuri din UE la electricitate, raportate la putere de cumpărare
Referindu-se la costul energiei pentru consumatori, Bușoi a afirmat că România nu ocupă primul loc în Uniunea Europeană la prețurile absolute ale electricității, ci prin raportare la veniturile românilor.
Fostul secretar de stat a subliniat că scumpirile din energie nu reprezintă doar o problemă a României, ci afectează întreaga Uniune Europeană, pe fondul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.
„Problema este una europeană. Întreaga Uniune Europeană se confruntă acum cu o situaţie foarte dificilă în ceea ce priveşte preţurile ridicate la energie”, a declarat Bușoi.
Distribuie articolul
Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News
