Prelungirea pe perioadă nedeterminată a opririi centralei de la Cernavodă și situația de forță majoră invocată de Nuclearelectrica în fața clienților săi îi pune pe mulți traderi în situații din ce în ce mai dificile. Zilnic, aceștia trebuie să cumpere cei aproximativ 700 MW care lipsesc din sistem la prețuri mult mai mari, iar, potrivit unei analize a publicației e-energia.ro, au început să apară primele cereri de insolvență.
Specialiștii din piața energetică sunt de părere că situația creată de oprirea producției la Centrala Nuclearoelectrică și invocarea clauzelor de forță majoră a generat o anomalie pe piață, deoarece compania de stat a transferat întreaga povară a scumpirii energiei către traderi, arată analiza e-energia.ro.
Clienții Nuclearelectrica, nevoiți să cumpere la prețuri mult mai mari
Avem în Legea energiei obligația să încheiem contracte pe termen lung. De ce le încheiem dacă pot fi aruncate în aer atât de simplu? Cu un certificat de forță majoră. Prognoza privind scăderea nivelului Dunării era bine cunoscută, dar Nuclearelectrica a încheiat contracte pe termen lung. Și acesta este un nou trigger pentru creșterea din nou a prețurilor pentru consumatorii finali, a afirmat Corina Popescu, fost director general al Electrica și Transelectrica și fost secretar de stat în Ministerul Energiei, actualmente președinte al Consiliului de Administrație al Moldelectrica, la o conferință organizată de publicația InvesTenergy pe 6 octombrie.
Popescu a adus astfel în discuție o problemă care persistă încă din 13 august, momentul în care Nuclearelectrica a încetat să mai livreze energie în Sistemul Energetic Național. Invocând o situație de forță majoră, compania de stat nu a mai livrat energie către cumpărători, în principal mari furnizori, care, potrivit legislației, sunt obligați să achiziționeze în avans cel puțin jumătate din energia pe care urmează să o livreze luna următoare. Altfel spus, aceștia au cumpărat în avans energie pe care Nuclearelectrica nu a mai livrat-o ulterior, deși existau contracte pe termen lung în vigoare.
Potrivit unei estimări prezentate de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, situația de criză de la Cernavodă a dus la apariția unui deficit de aproximativ 900 MW în contractele bilaterale, cantitate care trebuie înlocuită din piață.
Legal, furnizorul nu poate denunța unilateral un contract, această posibilitate aparținând doar clientului final. Numai că, dacă energia fusese contractată de la Nuclearelectrica la prețuri de 500-650 lei/MWh, acum furnizorii care cumpără din piața spot plătesc, în unele zile, peste 1.000 de lei/MWh.
Pericolul ca prețurile să explodeze crește odată cu venirea sezonului rece
La capătul celălalt al lanțului de distribuție, traderii nu le pot cere clienților să accepte majorări ale prețurilor din contractele aflate în derulare, chiar dacă furnizorul invocă situații excepționale. Este cazul Hidroelectrica, compania de stat care a anunțat majorarea tarifelor de la 1 octombrie doar pentru contractele noi și, treptat, pentru cele care expiră și sunt reînnoite.
Prețul mediu din Piața pentru Ziua Următoare a fost de 793 lei/MWh în august și de 927 lei/MWh în septembrie. În prezent, prețul mediu zilnic depășește 1.100 lei/MWh, prag peste care s-a menținut în ultimele zile. Pe măsură ce producția fotovoltaică scade, iar cea hidro este afectată puternic de secetă, presiunea asupra prețurilor riscă să crească și mai mult.
În piața au apărut primele solicitări de insolvență. Cum se apără Nuclearelectrica
Getica 95 Com, furnizor român aflat pe locul șase pe piața concurențială în funcție de cifra de afaceri, și-a cerut insolvența la începutul lunii. Compania avea un contract de achiziție pentru 60 MW bandă și era unul dintre cei mai mari cumpărători de energie de la Nuclearelectrica.
„Nu mai avem cash-flow. Gaura noastră pe două luni și jumătate este de 230 de milioane de lei”, a explicat Viorel Tudose, fondatorul și proprietarul Getica, pentru e-energia.ro.
Getica a solicitat în august 2026 suspendarea avizului de forță majoră, ceea ce ar fi obligat Nuclearelectrica să-și onoreze contractele prin achiziția energiei necesare din piață, însă a pierdut în primă instanță.
În replică, Nuclearelectrica a invocat faptul că în contractele bilaterale există o clauză referitoare la diminuarea resurselor primare. De asemenea, compania a arătat instanței că a decis deja restituirea avansului achitat de Getica pentru energia nelivrată în august. Suma menționată în documentele dosarului este de 13,31 milioane de lei, iar plata ar fi fost efectuată pe 13 august, potrivit Informateca.ro.
De asemenea, Nuclearelectrica a susținut că nu deține licență de furnizare care să îi permită cumpărarea energiei din piață pentru a o livra ulterior în baza contractelor existente, activitatea sa fiind legată de energia produsă la CNE Cernavodă.
Dincolo de Getica, alte câteva mari companii energetice, care deservesc cumulat peste 8 milioane de clienți, s-ar afla în aceeași situație, fiind nevoite să suporte diferența dintre prețul de livrare din contracte și costul energiei achiziționate de pe piața liberă.
