Schweighofer: "Prețul lemnului este prea mare în România"

Celebră pentru scandalurile cu defrișări de păduri întregi, multe la limita legii, compania austriacă Schweighofer susține că prețul lemnului pentru cherestea din România este mult prea mare, iar asta scoate țara din competiția internațională.

Prețul buștenilor recoltați din pădurile românești nu are legătură cu realitatea, ci are un anumit specific local, astfel încât întregul sector românesc de prelucrare a lemnului e scos din competiția internațională, a avertizat managerul general al companiei de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer România, Dan Bănacu.

Mai mulți membri ai conducerii Schweighofer Group de la sediul central de la Viena, cât și conducerea filialei românești a companiei, au prezentat recent viziunea lor asupra situației industriei românești a prelucrării lemnului.

Directorul Schweighofer România, Dan Bănacu, a atras atenția că prețul ridicat de achiziție a buștenilor produși în România a avut ca efect scăderea exporturilor românești de cherestea în anul 2018 la aproximativ jumătate din volumul anului 2017. Astfel, dacă la finalul anului 2017 exporturile totale românești de cherestea înglobau 1.181.660 metri cubi, la finalul anului 2018 acestea scăzuseră la 672.980 metri cubi, potrivit graficelor prezentate de Schweighofer România, care citează informații oferite de Intrastat - Sistemul de colectare a datelor statistice privind comerțul cu bunuri între țările din Uniunea Europeană.

Șeful Schweighofer România a argumentat că prețul prea mare al buștenilor vândut de furnizorii de lemn românesc este motivul pentru care sectorul românesc de prelucrare a lemnului devine necompetitiv pe plan internațional.

"Se vede un declin puternic al exporturilor de cherestea, se vede o înjumătățire a exporturilor de lemn, și asta are o singură cauză - scăderea competitivității sectorului forestier românesc. (...). Suntem într-o situație în care prețurile în România depășesc cu mult prețurile europene pentru același sortiment de lemn și pentru aceleași condiții de livrare", a afirmat Dan Bănacu.

Acesta a susținut că prețul cerut de furnizorii români de materie primă lemnoasă nu are legătură cu realitatea.

"Astăzi noi plătim 86 de euro (pe metrul cub de bușteni de conifere din care se face cheresteaua de calitate superioară, n.r.), în timp ce în Austria se plătesc 65 de euro pe metrul cub, în Republica Cehă 50 de euro, în Germania 55 de euro, iar în Slovacia 65 de euro. Trebuie să știți că prețul lemnului în cherestea reprezintă 80% din costuri. În condițiile în care costurile mele sunt din start cu 30% mai mari decât ale competitorului meu din Germania, în România nu suntem niciodată competitivi pe piața internațională. Această cifră ne scoate afară nu pe noi, ci tot sectorul românesc este scos din competiție prin prețuri care nu au legătură cu realitatea. E vorba de prețul de achiziție la poarta fabricii, mai precis la drumul auto forestier", a explicat Dan Bănacu.

Șeful Schweighofer România a subliniat că diferențele de achiziție între țări în ceea ce privește buștenii din care se produce alt tip de cherestea, cea de calitate inferioară, sunt și mai mari, în unele cazuri chiar duble.

"În Austria, aceeași cantitate de lemn se poate cumpăra la jumătate de preț. Realizați ce înseamnă în produsul finit această diferență? Dacă 80% din costuri este prețul cherestelei, munca aproape nu mai contează. Este o diferență uriașă care ne face necompetitivi", a precizat Dan Bănacu.

Acesta a subliniat că unul dintre motivele prețului mare al lemnului de origine românească este structura costului lemnului românesc, care este o chestiune specifică României, fiind însă diferită de structura costului furnizorilor de lemn din alte țări.

De asemenea, șeful Schweighofer România a explicat că Schweighofer România cheltuiește suplimentar 10 euro pe fiecare metru cub de lemn românesc achiziționat din cauza specificului mediului românesc al exploatării pădurii, care, spre deosebire de orice alte exploatări lemnoase din Europa, necesită verificări de calitate suplimentare.

"O altă caracteristică a costului lemnului românesc este faptul că noi la Schweighofer România măsurăm dimensiunea buștenilor de cinci ori până poarta fabricii. Măsurăm prima dată lemnul înainte de să facem Planul de Amenajament. Îl măsurăm a doua oară când îl alocăm companiei de recoltare a lemnului, a treia oară atunci când compania de recoltare taie lemnul din pădure, măsurăm dimensiunea lemnului a patra oară când încărcăm camionul, și măsurăm a cincea oară atunci când camionul furnizorului ajunge la poarta fabricii. La fiecare măsurare se adaugă 2 euro la costul metrului cub. Deci se adaugă 10 euro pe metrul cub doar pentru necesitatea de a măsura de cinci ori, în loc să măsurăm doar o singură dată, așa cum facem ca și procedură generală în oricare alte țări europene de unde recoltăm lemn", a adăugat managerul general al Schweighofer România.

Pe de altă parte, acesta a criticat și modalitatea de stabilire a prețului de vânzare a buștenilor realizată de legislația românească.

"Pe de altă parte, prețurile pentru recoltarea lemnului românesc se stabilesc în România după anumite reguli și legi, și din nefericire felul în care se realizează calculul (de către autorități, n.r.) nu reflectă și ceea ce se întâmplă pe alte piețe. În România prețul urcă mereu, prețul poate doar să crească, administratorii (loturilor de pădure, n.r.) nu pot scădea prețul în cazul în care le scade cererea de achiziție de bușteni, și nu pot scădea prețul de vânzare nici dacă reușesc să își administreze mai eficient pădurea. Aceste posibilități nu există în prezent și ar trebui îmbunătățite în viitor", a estimat Dan Bănacu.

Directorul Schweighofer România a arătat că firma a procesat în 2018 aproximativ 6% din lemnul comercializat în România, "deci nu 96%", și a importat aproximativ 46% din lemnul pe care l-a procesat în fabricile din România. Anul acesta proporția lemnului importat depășește 50%.

Pe de altă parte, reprezentantul Consiliului de Administrație al Holzindustrie Schweighofer Group, Jurgen Bergner, a susținut că strategia companiei pentru activitatea din România este în prezent creșterea productivității în cele trei fabrici din România.

"Provocarea noastră curentă este să creștem productivitatea în cele 3 fabrici de cherestea din România. Întreg sectorul forestier românesc are nevoie să fie competitiv față de alte țări, iar aceasta este ținta noastră în România, vrem să dezvoltăm o industrie de prelucrare a lemnului sustenabilă și care să fie capabilă să concureze pe piețele internaționale", a afirmat Jurgen Bergner.

Acesta a subliniat că prețurile necompetitive de achiziție a materiei prime lemnoase afectează nu doar Schweighofer România, ci întreaga industrie românească de prelucrare a lemnului.

"Nu e vorba doar de cât vom plăti noi (pentru achiziția de bușteni din România, n.r.), ci de cât va plăti piața. Deci nu e vorba numai de firma noastră, ci e vorba despre prețul la care toate companiile de procesare a lemnului din zona central-europeană își vor cumpăra materia primă și despre cum toate companiile românești de procesare a lemnului își vor cumpăra lemnul", a declarat pentru AGERPRES Jurgen Bergner.

Reprezentantul Consiliului de Administrație al Holzindustrie Schweighofer Group a pretins că firma austriacă continuă să cumpere bușteni românești în acest context de prețuri necompetitive deoarece dorește să sprijine industria de prelucrare a lemnului din România.

"În final scopul e să dezvoltăm industria de prelucrare a lemnului din România. Cumpărăm lemn din pădurile românești și acest lucru reprezintă contribuția noastră. Mi-aș dori ca lemnul pe care îl prelucrăm în România să fie 100% lemn românesc. Contribuția noastră la economia românească e faptul că luăm bușteanul, îl transformăm într-un produs cu valoare adăugată și facilităm astfel altor companii din România sau din afara țării să folosească acest produs, iar modelul nostru de sustenabilitate este să procesezi lemnul chiar unde crește, ori asta înseamnă, în mod ideal, să folosim lemn românesc", a afirmat Jurgen Bergner.

Mai mult decât atât, acesta a susținut că lemnul românesc este nu numai mai scump, ci și mai slab calitativ pentru utilizarea în construcții decât lemnul provenit din țările din jurul României. Reprezentantul Consiliului de Administrație al Holzindustrie Schweighofer Group a declarat că lemnul românesc are o densitate mai mică decât lemnul din țările din Europa Centrală, este mai ușor, ceea ce îl face mai puțin rezistent în construcții, ceea ce produce procesatorului și un dezavantaj economic în comercializarea pentru piața construcțiilor.

Întrebat care ar fi motivul pentru care Schweighofer România continuă să cumpere bușteni din România în contextul în care aceștia sunt mult mai scumpi decât cei din alte țări central-europene, dar și mai slab calitativi, Jurgen Bergner a susținut că Holzindustrie Schweighofer Group are o responsabilitate socială față de locurile de muncă create în România.

"Avem o responsabilitate socială ca și corporație, avem 2.700 de angajați în fabricile noastre din România, am creat alte 4.000 de joburi indirecte în sector. Piața se reglează singură, dar noi credem în investițiile noastre din România și cred că există un potențial uriaș în sectorul forestier românesc", a afirmat reprezentantul Consiliului de Administrație al Holzindustrie Schweighofer Group.

În ceea ce privește imaginea pe care Schweighofer România a avut-o în ultimii ani în societatea românească, Bergner a subliniat că firma nu se află în niciun caz într-o poziție dominantă pe piața românească a exploatării de lemn.

"Atunci când ești un jucător mare din industria forestieră și activezi într-o țară cu o industrie de profil împrăștiată în multe puncte mici, întoteauna te găsești într-o poziție dominantă. Însă din punct de vedere al cifrelor, noi cumpărăm 6% din lemnul recoltat anual în România, deci suntem departe de a fi într-o poziție dominantă în România, ci sunt alți competitori mult mai mari decât noi. Nu cred că suntem văzuți în societatea românească drept o companie dominantă în zona exploatării lemnului, cred că oamenii ne văd drept un jucător de pe această piață și cred că trebuie să urmăm regulile și procedurile noastre, fără să ne gândim la ce gândesc alții despre noi. Fie ai principii, fie nu le ai, iar noi am dovedit în multe cazuri, în discuțiile cu distribuitorii sau cu clienții, aceștia sunt impresionați de ceea ce văd la noi, pentru că își dau seama că toate zvonurile negative care circulă sunt simple zvonuri și nu sunt bazate pe realitate", a comentat reprezentantul Consiliului de Administrație al Holzindustrie Schweighofer Group.

Compania Holzindustrie Schweighofer operează în România 3 fabrici de cherestea, ultima deschisă la Reci în 2015, și două fabrici de producție de materiale lemnoase pentru industria mobilei, ultima deschisă la Comănești în 2010.