Insolvențele ating cel mai ridicat nivel din 2018: peste 5.250 de companii au intrat în procedură în 2026

Dincolo de creșterea numărului total de proceduri, datele indică o schimbare importantă: insolvențele se extind către companiile de dimensiuni mai mari.

Insolvențele companiilor mari au explodat

În primele trei trimestre, numărul firmelor cu active de peste 1 milion de euro care au ajuns în insolvență a crescut cu 65% față de aceeași perioadă din 2025.

Și mai puternică este evoluția în cazul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro. Numărul procedurilor din această categorie a crescut cu 141%, fiind de peste două ori mai mare decât anul trecut.

CITR atrage atenția că această evoluție este mai importantă decât simpla creștere procentuală a numărului total de insolvențe. O companie mare are în spate furnizori, angajați, creditori și parteneri comerciali, iar intrarea sa în incapacitate de plată poate transmite dificultățile către alte firme din economie.

„Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari”, afirmă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Potrivit acestuia, marjele în scădere, gradul mai ridicat de îndatorare și acumularea restanțelor către furnizori sunt printre semnalele care indică deteriorarea situației financiare a unor companii.

Agricultura și construcțiile concentrează cea mai mare parte a creșterii

Cele mai multe proceduri suplimentare față de anul trecut provin din agricultură și construcții.

Din cele aproximativ 230 de insolvențe în plus față de aceeași perioadă din 2025, peste 190 sunt concentrate în aceste două domenii: aproximativ 94 în agricultură și 97 în construcții.

Agricultura a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri, de 52,5%, cu peste 90 de proceduri suplimentare față de anul precedent.

Sectorul se confruntă și cu o deteriorare a calității creditării. Rata creditelor neperformante din agricultură a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026, potrivit datelor citate de CITR.

Nici construcțiile nu scapă de presiune. Insolvențele din acest sector au crescut cu peste 10%, iar numărul companiilor intrate în procedură a trecut de pragul de 1.000 în primele trei trimestre ale anului.

În schimb, comerțul și industria prelucrătoare au consemnat scăderi ale procedurilor de insolvență, de aproximativ 5%, respectiv 6%.

Moldova, în fruntea creșterilor regionale

Harta insolvențelor arată diferențe importante de la o regiune la alta.

Regiunea Nord-Est a înregistrat cea mai rapidă creștere, de 21,8%. În Vaslui, numărul procedurilor s-a dublat, în timp ce Bacăul a raportat un avans de 48,5%, iar Suceava de 42,1%.

Creșteri importante au fost înregistrate și în Bistrița-Năsăud – 77,6%, Vrancea – 69%, Arad – 41,2%, Brașov – 37,8% și Hunedoara – 30,8%.

La polul opus se află regiunea Nord-Vest, singura care a consemnat o scădere a numărului de insolvențe, de 5,7%. În Cluj, procedurile au scăzut cu 15,2%, în Bihor cu 11,9%, iar în Sălaj cu 41,4%.

Și Constanța a raportat o scădere, de 15,1%.

Bucureștiul rămâne însă principalul pol al insolvențelor, cu peste 860 de cazuri, echivalentul a aproximativ 18% din total. Creșterea față de anul trecut este aici de 4,1%.

De ce este îngrijorătoare creșterea insolvențelor în rândul companiilor mari

CITR avertizează că intrarea în insolvență a unei companii mari poate avea efecte dincolo de bilanțul propriei afaceri.

Companiile își finanțează o parte importantă a activității prin credit comercial, adică prin termenele de plată negociate cu furnizorii. Atunci când un client important nu își mai achită obligațiile, problemele de lichiditate se pot transmite către furnizorii săi.

Riscul este mai mare în cazul firmelor care dispun de capital redus și au o lichiditate limitată.

„Când tocmai aceste companii intră în insolvență, amortizorul dispare”, avertizează reprezentanții CITR, care consideră că evoluția din 2026 trebuie privită dincolo de simplul număr al procedurilor.

Datele citate de companie indică și creșterea incidentelor de plată, în timp ce firmele subcapitalizate concentrează o parte importantă din restanțele comerciale.

Restructurarea preventivă poate deveni decisivă

În acest context, CITR susține că intervenția timpurie poate face diferența între o companie care își continuă activitatea și una care ajunge să fie închisă.

Printre instrumentele disponibile se numără acordul de restructurare și concordatul preventiv, mecanisme prin care companiile aflate în dificultate pot încerca să își reorganizeze obligațiile înainte ca situația financiară să ajungă într-un punct fără întoarcere.

„Pentru companiile încă viabile, momentul intervenției decide cât se mai poate salva”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru.

Datele primelor nouă luni din 2026 conturează astfel un tablou în care insolvențele nu cresc doar numeric, ci încep să afecteze tot mai vizibil și companiile de dimensiuni mari, cu potențial de a transmite presiunea financiară în întregul lanț comercial.