Guvernul vrea creșterea accizei pentru sucurile cu zahăr

Guvernul vrea să introducă o nouă taxa:cea pe sucurile care conțin zahăr. Taxa se va aplica producatorilor, sub forma de acciza, dar cel mai probabil se va reflecta si in preturile de la raft.

La propunerea Ministerului Sănătății, în România se va introduce o taxă specială pe băuturile răcoritoare care conțin zahăr, spun surse guvernamentale și banii care vor ajunge astfel la buget vor fi alocați în domeniul sănătății. Taxa se va aplica producatorilor, sub forma de acciza, dar cel mai probabil se va reflecta si in preturile de la raft.

Ce se pregătește concret?

Introducerea în lege a unui articol pentru stabilirea unei contribuții pentru băuturi racoritoare îndulcite cu zahar, care să fie utilizată pentru finanțarea intervențiilor din sănătate Completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal pentru stabilirea unor niveluri de taxare în funcție de adaosul de zaharuri, după modelul din Marea Britanie:

băuturi racoritoare îndulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este sub 5 g zaharuri / 100 ml produs – nu se aplică taxă;

băuturi racoritoare indulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este intre 5-8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 0,8 lei / litru;

băuturi racoritoare indulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este peste 8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 1 leu / litru).

Exceptarea de la taxare a bauturilor naturale fara adaos de zaharuri (chiar daca depășesc nivelele de taxare), a bauturilor produse în gospodării individuale destinate consumului propriu.

Din punct de vedere la estimărilor finaciare, având în vedere datele statistice disponibile la nivelul INS, care estimează un consum mediu/locuitor de bauturi racoritoare de aproximativ 80 l/locuitor/ an și aplicand un nivel minim de taxare de 0,8 lei/litru la o populație de 20 milioane locuitori rezultă un impact bugetar pozitiv de 1,280 miliarde lei, cu mențiunea că dacă această taxare își atinge obiectivul de modificare a comportamentului populației spre consumul de sucuri naturale sau fără conținut de zaharuri, sumele încasate vor înregistra o scădere progresivă.

Motivație pentru suprataxarea băuturilor racoritoare cu conținut de zahăr și îndulcitori

În Uniunea Europeană, 52% din populația adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporție 17% suferă de obezitate. Epidemia de obezitate constituie o povară imensă asupra sistemelor de sănătate, obezitatea reprezintând, în prezent, unul din principalii factori responsabili de morbiditate la nivel mondial. Se estimează că obezitatea costă Uniunea Europeană 70 miliarde Euro anual prin costurile de îngrijiri de sănătate și scăderea productivității.

De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare și în cazul obezității infantile, cu repercursiuni importante asupra sănătății viitorului adult. Planul de Acțiune pentru Prevenția și Controlul Bolilor netransmisibile al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată faptul că supraponderea și obezitatea la copii și tineri înregistrează un trend ascendent.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște contribuția alimentelor cu exces de ingrediente dăunatoare în etiopatogenia bolilor cronice netransmisibile, inclusiv a obezității și a bolilor cardiovasculare. In aria largă a măsurilor care au ca scop modificarea consumului de alimente nesănătoase există si posibilitatea suprataxarii unor produse care contin un nivel exagerat din nutrienti considerati dăunatori (zahăr, sare, grăsimi saturate).

Această măsură descurajează consumul de alimente nesanatoase și aduce venituri care pot fi investite în educatie și sanatate. Aceste produse nesănătoase includ băuturile racoritoare îndulcite cu zahăr, băuturile energizante, alimentele fast-food, produsele cu adaos mare de zahăr si/sau sare, alimentele procesate bogate în grăsimi saturate sau în grăsimi hidrogenate.

In ceea ce privește alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele incriminate a avea un impact mai mare asupra sănătății sunt produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantității de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepția calorică este bine cunoscută. În plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de sațietate și nu suprimă foamea, astfel ca ele sunt consumate în cantități mult mai mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare, cu impact important asupra sănătății consumatorilor.