AmCham: "Cota unică, un plus pentru România. Lipsa stimulentelor finanicare, un minus"

Cota unică reprezintă principala măsură care favorizează investițiile în România, în timp ce atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale se află în topul neajunsurilor legislației fiscale curente, a declarat, luni, președintele Camerei de Comerț Americană în România (AmCham România), Ionuț Simion, în cadrul unei conferințe în care au fost prezentate rezultatele unui sondaj privind principalele măsuri de politica fiscală.

"Într-o majoritate covârșitoare, 75% dintre participanți consideră cota unică ca fiind dintre principalele măsuri care favorizează investițiile și fac România competitivă. Pe locul 2, nu surprinzător, pentru că printre membri AmCham nu sunt numai companii multinaționale, sunt și companii românești, un număr suficient de mare, cea de-a doua măsură foarte apreciată este cota de impozit pe dividende, de 5%, care a stimulat rămânerea capitalului în România. Pe locul trei, destul de aproape, peste jumătate dintre participanți consideră că stimulentele fiscale sunt măsuri care încurajează mediul de afaceri din România", a spus Ionuț Simion.

Respondenții la sondaj au mai menționat armonizarea legislației fiscale cu legislația europeană (58%) și legislația pentru regimul de holding (30,7%), la capitolul avantaje ale politicii fiscale.

"Cea de-a doua întrebare este "Vă rugăm să selectați principalele neajunsuri, maxim 5, ale legislației fiscale curente care constituie o barieră pentru investiții suplimentare și afectează percepția generală despre mediul de afaceri din România". "Câștigătorul" acestor măsuri care sunt privite ca fiind neajunsuri o reprezintă atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale. Fie datorită materialității lor scăzute, fie datorită faptului că practic nu pot fi aplicate", a afirmat Ionuț Simion.

El a menționat existența stimulentelor fiscale doar pe hârtie, dar care nu pot fi aplicate, iar exemplul ce cel mai bun îl reprezintă stimulentele din domeniul cercetării și dezvoltării.

"Evident, Ordonanța 114 conduce în topul îngrijorărilor membrilor noștri. Această ordonanță a arătat că în România orice este posibil. Că această stabilitate și predictibilitate despre care tot am vorbit și care poate s-a tradus prin modificarea Codului Fiscal în discuții aprinse, Ordonanța 114 a arătat că oricând peste noapte pot apărea modificări legislative care pot schimba fundamental regula jocului chiar în timpul jocului", a declarat Ionuț Simion.

Alte neajunsuri menționate de respondenții la sondaj sunt: nearmonizarea la timp a legislației fiscale cu cea contabilă și neplafonarea CAS și CASS.

Întrebările din sondaj au vizat de asemenea principalele neajunsuri ale administrației fiscale care constituie o barieră pentru investiții suplimentare și pentru mediul de afaceri în general. Peste 85% dintre răspunsuri au identificat lipsa digitalizării ANAF în topul neajunsurilor.

Cu privire la măsurile recomandate în vederea îmbunătățirii legislației fiscale, selecția acestora se menține în zona rezolvării deficiențelor semnalate precum: predictibilitatea procesului de adoptare a măsurilor de politică fiscală, 82%; transparența și stabilitatea politicii fiscale - 76%; reducere a evaziunii fiscale prin digitalizare și alte măsuri de combatere a evaziunii - 72%; modernizarea ANAF - 61%; strategie de stimulare a investițiilor cu valoare adăugată mare - 50%.

'În timp ce noi stagnăm, statele care înțeleg oportunitățile economiei digitale și provocările actuale își adaptează legislația fiscală pentru atragerea și favorizarea modelelor de afaceri bazate pe inovație și valoare adăugată mare. Dacă România nu va lua urgent măsuri pentru a atrage funcțiile importante ale modelelor de afaceri contemporane - adică să se îndrepte către tehnologie și activități de cercetare-dezvoltare, veniturile fiscale alocate vor fi drastic reduse în comparație cu statele ce oferă un cadru național complex favorabil investițiilor", a punctat Mihai Faur, reprezentant al UiPath, companie membră AmCham Romania, referindu-se la recomandarea legată de strategia de stimulare a investițiilor.

Conform aceluiași sondaj, calitatea dialogului dintre contribuabili și factorii de decizie în ceea ce privește măsurile legislativ-fiscale este apreciată ca fiind slabă de peste 67% dintre respondenți, și la fel comunicarea dintre contribuabili și ANAF (61%).

'Semnalele pe care membrii comunității AmCham le transmit prin intermediul acestui sondaj relevă câteva teme recurente care se evidențiază atât ca dezavantaje dar și ca oportunități doar dacă vor fi corect înțelese și abordate fără întârziere. Mesajul AmCham Romania este că digitalizarea administrației fiscale este o urgență pentru o administrare eficientă a activitităților economice și pentru creșterea calității veniturilor la buget, și mai ales pentru asigurarea relevanței României pentru noile modele de afaceri', a concluzionat Alex Milcev, reprezentantul EY Romania în grupul de lucru pentru fiscalitate din cadrul AmCham Romania.

AmCham Romania a derulat în lunile iulie-august 2019 un sondaj în rândul companiilor membre pentru a evalua percepția acestora cu privire la principalele măsuri de politică fiscală, și modul în care acestea afectează deciziile de investiții și derularea afacerilor în România. La sondaj au participat 128 de companii membre ale organizației.