România a fost dată în judecată din nou de către grupul austriac Kelag, cel care deține și operează în România trei parcuri eoliene: Mihai Viteazu 1 din județul Constanța (13,8 MW), Dudești din județul Brăila (8 MW) și Pogoanele din județul Buzău (8 MW). Holdingul energetic a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea unui tratat din 1994. Așa-numitul Tratat privind Carta Energiei (TCE) a fost încheiat de către statele din Europa și fosta URSS și conține un set de principii care reglementează colaborarea internațională în domeniul energiei și conține și prevederi menite să protejeze investițiile străine în domeniul energetic.
„Este al patrulea proces intentat la Washington împotriva României de către investitori străini în capacități de producție de energie regenerabilă. Nu este limpede deocamdată cât de mult mai pot avansa toate aceste proceduri de arbitraj, în condițiile în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis recent că Tratatul privind Carta Energiei este incompatibil cu legislația comunitară”, conform profit.ro.
În aceste condiții, deși TCE poate impune statelor membre ale UE să respecte prevederile tratatului, menținerea autonomiei, precum și a caracterului propriu al dreptului Uniunii se opun ca TCE să poată impune aceleași obligații statelor membre între ele.
„Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se concluzioneze că articolul 26 alineatul (2) litera (c) din TCE trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil litigiilor dintre un stat membru și un investitor dintr-un alt stat membru în legătură cu o investiție realizată de acesta din urmă în primul stat membru”, se menționează în decizia CJUE, citată de profit.ro.
De asemenea, există neclarități și în privința obiectului procedurii de arbitraj intentate. În celelalte procese intentate, României i s-au cerut despăgubiri pentru presupuse prejudicii provocate investitorilor în urma mai multor modificări legislative în perioada 2013-2018 și care au rezultat în reducerea subvențiilor acordate producătorilor de energie eoliană și solară.
Data la care Kelag a înregistrat plângerea împotriva statului român coincide, însă, cu cea a intrării în vigoare a noii legislații de compensare a scumpirilor la energie și gaze, adoptate de Guvern și Parlament. Aceasta prevede supraimpozitarea cu 80 % a veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie din surse ne-fosile din vânzări de electricitate la prețuri superioare plafonului de 450 lei/MWh. Concret, diferența dintre prețurile reale de vânzare și acest plafon este supusă taxării cu 80 %.
Mai mult decât atât, întreprinderile mici au fost scutite de plata certificatelor verzi destinate subvenționării producției de energie regenerabilă, prețurile finale facturate ale energiei electrice pentru consumatorii casnici fiind plafonate la 1leu/kWh, sumă în care a intrat și costul certificatelor verzi.
Firmele locale, prin intermediul cărora Kelag operează cele trei parcuri de eoliene din România, au cumulat anul trecut un profit net de peste 12 milioane de lei, la venituri totale de peste 35 de milioane de lei.
Sursa: Realitatea Financiara
