Românii sunt încă departe de adevărata prosperitate

Românii sunt a 45-a națiune în clasamentul prosperității mondiale. Acum 10 ani, în 2013, eram pe locul 50. Am avansat, așadar, dar nu suficient de mult încât să ne depășim colegii de regiune, celelalte națiuni din Europa de Est.

De altfel, prosperitatea pare un atribut strict european: primele 9 state în acest clasament sunt toate europene și abia pe locul 10 găsim un stat din afra continentului nostru, Noua Zeelandă. A doua decadă a clasamentului cuprinde și Canada (pe locul 13), Australia (locul 15), Japonia (pe locul 16), Singapore (locul 17) și Statele Unite (locul 19). pe locul 20 regăsim Republica China, cunoscută și sub numele de Taiwan.

Cea mai prosperă națiune est-europeană este Estonia (locul 21 în lume), înaintea Franței și a Spaniei (locurile 23 și 24). Pe 25 se află Cehia, pe 27 Slovenia și abia pe locul 30 este Italia, a treia cea mai populată țară din Uniunea Europeană. Polonia se află pe locul 37 (în 2013 era pe 34!), iar Ungaria a căzut pe locul 42 (în 2013 era pe locul 40!).

Singurul stat UE mai puțin prosper decât noi este Bulgaria (locul 48).

https://prosperity.com/download_file/view_inline/4789

Prima constatare importantă este aceea că Polonia și Ungaria regresează în topul prosperității, iar România urcă. Îmbucurător și dătător de speranțe că în curând vom ajunge să cunoaștem același nivel de prosperitate precum marii noștri competitori din Estul Uniunii Europene.

Spectaculos pare și saltul Republicii Moldova, locul 70 mondial, după ce în 2013 era abia pe poziția a 86-a. În urma Republicii Moldova găsim state precum Bosnia Herțegovina (locul 72), Ucraina (locul 74), Rusia (locul 77) și Belarus (locul 78).

Acest clasament nu trebuie însă absolutizat căci Arabia Saudită este plasată abia pe locul 80. Aceasta înseamnă că, totuși, prosperitatea nu este doar o noțiune care definește bogăția sau puterea de cumpărare. Ea este un indicator compozit care modelează mai multe componente ale vieții sociale.

Esențial este să înțelegem care este semnificația termenului de „prosperitate”. Este, simplu spus, un amestec de dezvoltare socială, bunăstare economică și dezvoltare personală. Cu alte cuvinte, acest indicator măsoară calitatea societății, a economiei și a vieții personale, apoi adună cele trei calități și rezultatul este numit „indicele de prosperitate”.

https://prosperity.com/download_file/view_inline/4789

Ce se măsoară mai exact? Care sunt indicatorii individuali luați în calcul pentru stabilirea acestui indice? Iată, mai jos, câteva răspunsuri

Componentele calității societății naționale sunt următoarele:

-securitatea și siguranța personală (lipsa războiului, a terorismului, lipsa infracțiunilor împotriva bunurilor și a persoanelor, lipsa violenței),

  • – libertatea personală (libertatea de asociere, libertatea de exprimare, lipsa discriminării, accesul la informație),
  • – calitatea guvernării ( statul de drept, eficiența guvernării, calitatea reglementărilor, încrederea în instituții, finanțele publice)
  • – calitatea vieții sociale (relațiile personale și familiale, rețelele societare, încrederea în ceilalți concetățeni, toleranța societății, participarea civică).
  • Componentele calității economiei (definită ca economie deschisă) sunt:
  • -mediul investițional ( dreptul de proprietate, protecția investitorilor, aplicarea și respectarea contractatelor, accesul la finanțare, restricții impuse investițiilor internaționale),
  • -condițiile pentru companii (competiția pe piața internă, mediul propice pentru înființarea de companii, povara unor suprareglementări, flexibilitatea pieței muncii și distorionările de preț)
  • – calitatea infrastructurii și a accesului la piață (infrastructura de transport, de alimentare cu apă, energetică și de comunicații, gradul de deschidere al pieței, politica vamală, bariere tarifare pentru importuri, distorsionări ale pieței),
  • – calitatea economiei naționale ( sustenabilitatea fiscală, stabilitatea macroeconomică, competitivitatea, dinamismul și gradul de implicare al forței de muncă).
  • Componentele calității vieții personale sunt cele de mai jos:
  • – condițiile de viață (resursele materiale, hrana, serviciile, locuința, protecția față de zgomote, gradul de conectare),
  • – sănătatea (medicina preventivă, factorii de risc comportamentali, sistemul de îngrijire medicală, sănătatea psihică, sănătatea fizică și longevitatea),
  • – calitatea educației (educația pre-școlară, cea primară, cea secundară și cea terțiară, dar și abilitățile deținute și perfecționate de adulți),
  • – calitatea mediului ambiant (emisiile de gaze cu efect de seră, caliatea apei, a aerului, a apei mărilor și protejarea mediului).
  • Dacă suntem cinstiți cu noi înșine vom admite că topul națiunilor prospere ale lumii și descompunerea indicelui de prosperitate pe componente reflectă în mod corect calitatea vieții în România, acolo unde avem un amestec de indicatori la care performăm foarte bine (cum ar fi conectivitatea rețelelor de comunicații sau emisiile de gaze cu efect de seră) cu unii la care stăm foarte prost (infrastructura de transport, cea de alimentare cu apă, educația și sănătatea la modul general).
  • dar hai să vedem mai în amănunțime cum stăm la fiecare capitol:
  • – la siguranță și securitate suntem pe locul 36 în lume,
  • – la libertate personală pe locul 39 în lume,
  • – la calitatea guvernării pe locul 51 în lume,
  • – la caliatea societală pe locul 116 în lume, cea mai prostă clasare a noastră
  • – la mediul investițional pe locul 44 în lume,
  • – la condițiile oferite companiilor pe locul 80 în lume, iarăți o catastrofă,
  • – la infrastructură și acces la piață pe locul 49,
  • – la cadrul economic național pe locul 44 în lume,
  • – la condiții de viață pe locul 54 în lume,
  • – la sănătate pe locul 72 în lume,
  • – la educație pe locul 54 în lume
  • – la protejarea mediului ambiant pe locul 45 în lume.
  • Avem, cu alte cuvinte, 4 indicatori care ne plasează mai sus decât poziția generală, un indicator fix pe poziția generală (protecția mediului) și 7 indicatori mai slabi decât poziția noastră generală. Șocantă este plasarea noastră pe poziția 116 tocmai acolo unde credeam că stăm mai bine și anume la calitatea societală (a vieții sociale). Vorbim aici despre relații personale și de familie, toleranță, implicare civică, relaționarea în societate și încrederea în semenii noștri! Ar putea să ne dea de gândit acest lucru oare?
Articolul precedentStatul oferă câte 1000 de euro pentru tinerii din România – Din 6 martie se pot depune actele
Articolul următorAvertisment din Europa: Inflația scade foarte greu. Companiile profită, în timp ce consumatorii duc tot greul