România se află pe primele locuri în Uniunea Europeană în topul cheltuielilor pentru locuință. Cei mai mulți bani merg către facturi, utilități și alimente. Asta în condițiile în care ne aflăm la coada clasamentului când vine vorba de venituri.

În 2021, cheltuielile pentru “locuințe, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” reprezentau un sfert (25,0%) din cheltuielile gospodăriilor din UE, în scădere cu 0,5 puncte procentuale (pp) față de 2020, arată datele publicate de Eurostat. ‘Alimentele și băuturile nealcoolice’ (-0,5 pp) au scăzut, de asemenea, în rândul categoriilor de cheltuieli ale gospodăriilor, reprezentând 14,3% din cheltuielile totale în 2021. În ceea ce privește cheltuielile pentru “Alimente și băuturi nealcoolice”, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (25,2%).

Anul trecut, ”Transportul” s-a clasat pe locul al treilea în categoriile de cheltuieli ale gospodăriilor, reprezentând 12,1% din totalul cheltuielilor, în creștere cu 0,5 pp. Această creștere este legată de eliminarea treptată a măsurilor de control legate de COVID-19, care au afectat mobilitatea pe întreg teritoriul UE. Aceeași tendință a fost observată și în cazul categoriilor “Recreere și cultură”, “Restaurante și hoteluri”, “Sănătate” și “Îmbrăcăminte și încălțăminte”; ponderea cheltuielilor totale ale acestora a crescut la 8,0%, 6,6%, 4,7% și 4,2% în 2021 (comparativ cu 7,8%, 6,0%, 4,6% și, respectiv, 4,1% în 2020). Cotele cheltuielilor pentru “Mobilier și echipamente de uz casnic”, precum și pentru “Educație” au rămas stabile, reprezentând 6,0% și 0,9% din totalul cheltuielilor, la fel ca în 2020, potrivit economedia.ro.

 

Cotele cheltuielilor totale pentru “Băuturi alcoolice, tutun și stupefiante” și “Bunuri și servicii diverse” au scăzut cu 0,2 puncte procentuale pentru ambele categorii, iar pentru “Comunicații” cu 0,1 puncte procentuale.

Izbucnirea pandemiei COVID-19 în Europa a avut un impact economic grav, care se reflectă în estimările conturilor naționale pentru 2020 și 2021, transmite Eurostat. Măsurile de distanțare socială, precum și restricțiile guvernamentale impuse în ceea ce privește circulația persoanelor și activitățile economice neesențiale au afectat grav cheltuielile de consum ale gospodăriilor. A existat un impact uriaș atât asupra valorii globale, cât și asupra compoziției consumului gospodăriilor, chiar dacă majoritatea statelor membre ale UE au instituit programe guvernamentale de sprijinire a întreprinderilor și a gospodăriilor în anii 2020 și 2021.

 

Comparativ cu anul 2020, observăm că cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut pentru toate categoriile COICOP. Cele mai mari creșteri pot fi observate pentru “Restaurante și hoteluri” (+15,5 %), “Îmbrăcăminte și încălțăminte” (+8,6 %), “Sănătate” (+8,3 %) și “Recreere și cultură” (+7,3 %), comparativ cu anul 2020.

Cu toate acestea, consumul gospodăriilor a rămas sub nivelurile anterioare pandemiei COVID-19 în 2019 pentru anumite categorii. Cele mai mari scăderi au fost observate pentru “Restaurante și hoteluri” (-27,8 %), “Transport” (-12,3 %), “Recreere și cultură” (-10,5 %) și “Îmbrăcăminte și încălțăminte” (-9,8 %). Alte categorii au înregistrat o creștere față de 2019, în special “Comunicații” (+5,4 %), “Alimente și băuturi nealcoolice” (+4,5 %) și “Mobilier, echipamente de uz casnic și întreținere curentă a gospodăriei” (4,0 %). “Alimente și băuturi nealcoolice”, “Comunicații”, precum și “Locuințe, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” și “Băuturi alcoolice, tutun și stupefiante” au fost categoriile COICOP care au înregistrat creșteri în ambii ani pandemici.

Gravitatea impactului pandemiei COVID-19, precum și redresarea au variat la nivel de țară. Toate statele membre ale UE au înregistrat creșteri ale consumului gospodăriilor în anul 2021 comparativ cu 2020. Cele mai mari creșteri ale consumului casnic au fost înregistrate în Croația (+21,2 %), urmată de Cipru (+12,9 %), Grecia (+10,8 %), Malta (+10,3 %) și Slovenia (10,2 %). Pe de altă parte, cele mai mici creșteri au fost observate în Germania (+0,1 %), Austria (+0,5 %) și Slovacia (+1,3 %).

Comparativ cu 2019, 15 state membre ale UE au prezentat cheltuieli de consum ale gospodăriilor mai mici în 2021. Malta (-14,4 %), Spania (-9,7 %) și Austria (-8,4 %) înregistrează cele mai mari scăderi. Pe de altă parte, Bulgaria (+4,3 %), Lituania (+3,5 %) și România (+3,4 %) au înregistrat cele mai mari creșteri în 2021 în comparație cu 2019.

 

Dacă se analizează compoziția cheltuielilor gospodăriilor din UE în funcție de scopul de consum pentru principalele 10 categorii COICOP, pe baza cifrelor prețurilor curente (a se vedea figura 4, tabelul 1 și tabelul 2), un sfert din cheltuielile gospodăriilor din UE (25,0 % din total sau 12,5 % din PIB) a fost consacrat “Locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”. Alte ponderi mari sunt observate pentru “Alimente și băuturi nealcoolice” (14,3 % din total sau 7,1 % din PIB), “Transporturi” (12,1 % din total sau 6,1 % din PIB) și “Bunuri și servicii diverse” (11,5 % din total sau 5,8 % din PIB). “Locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, “Alimente și băuturi nealcoolice” și “Transporturi” reprezintă mai mult de jumătate din cheltuielile totale ale gospodăriilor (51,4 %).

În ceea ce privește cheltuielile pentru “Alimente și băuturi nealcoolice”, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (25,2 %), Lituania (20,4 %), Bulgaria (20,1 %) și Estonia (19,9 %), în timp ce cele mai mici ponderi au fost observate în Irlanda (8,3 %), Luxemburg (9,0 % ) și Austria (10,9 %).

Imagine

Cheltuieli cu locuința:

Imagine

În România, în 2021, alimentele şi băuturile nealcoolice au reprezentat 25,2% din totalul cheltuielilor în 2021, iar locuinţa, apa, electricitatea, gazele naturale şi alţi combustibili – 18,1% – din cheltuielile totale. Urmează transporturile, care au reprezentat 12,2% din totalul cheltuielilor în 2021, mobilier şi echipamente de uz casnic – 7,2% din total, îmbrăcăminte şi încălţăminte şi recreaţie şi cultură – ambele cu 6,7% din total, băuturi alcoolice şi tutun – 5,5% din total, sănătate – 5,2% din total, restaurante şi hoteluri – 4,5% din total, diverse bunuri şi servicii” – 4,2% din total, comunicaţii – 3,3% din total şi educaţie – 1,1% din total.

Articolul precedentAnaliză Harvard: Economia României este a 19-a cea mai complexă și sofisticată din lume şi va creşte în medie cu 2,9% până în 2030
Articolul următorKlaus și Ursula, personaje de Radio Erevan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Numele tau