Comisia Europeană subliniat că România nu a adoptat nicio acţiune ca răspuns la recomandarea din luna iunie a Consiliului UE și recomandă ajustarea deficitului structural de la 0,8% la 1% din PIB, adică aproximativ 2 miliarde de euro care lipsesc din vistierie în acest moment.
Comisia Europeană a publicat astăzi, 21 noiembrie, pachetul de toamnă care lansează Semestrul European 2019. Acesta stabilește prioritățile economice și sociale ale UE pentru anul 2019. Aceastea se bazează pe Analiza Anuală a Creșterii, măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, avize pentru planuri bugetare, recomandarea privind politica economică a zonei euro, precum și rapoarte privind mecanismul de alertă, ocuparea forței de muncă și supravegherea consolidată.
În luna iunie a acestui an, Consiliul a emis o recomandare României pentru ca ţara să realizeze o ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB, atât în 2018 cât şi în 2019.
Deficitul structural reprezintă un indicator macro care reflectată în special faptul că Produsul Intern Brut (PIB) nominal este mai mare decât PIB-ul potențial. Cu alte cuvinte există un dezechilibru între politicile economice și cele fiscale și bugetul statului râmăne fără resurse de investiții pentru a contracara o aterizarea brusca a economiei.
În consecinţă, CE a propus Consiliului să adopte o recomandare revizuită pentru ca ţara să îşi corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia propune o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019.
Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.
Cum evoluează PIB
Comisia Europeană cere Consiliul Uniunii Europene să adopte recomandările specifice de ţară iar statelor membre să le implementeze complet şi la timp. Miniştrii UE ar urma să discute recomandările specifice de ţară înainte ca şefii de stat şi de guvern din UE să le sprijine. Este la latitudinea statelor membre să implementeze recomandările prin politicile lor economice şi bugetare din 2018-2019.
România ar fi trebuit să răspundă în scris, în mod oficial, până în data de 15 octombrie, recomandărilor Comisiei Europene transmise în luna iune.
Înghețarea salariilor bugetarilor
În context, miercuri, Comisia Europeană a publicat şi scrisoarea trimisă la data de 17 octombrie de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, conţinând acţiunile care vor fi realizate de România ca răspuns la recomandarea Consiliului din 18 iunie 2018.
Pentru a asigura un deficit pe cash de 2,58% din PIB în 2019 şi a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), prin reducerea deficitului structural de la 3,17% din PIB în 2018 la 2,71% din PIB în 2019, autorităţile de la Bucureşti au în vedere, în 2019, îngheţarea salariilor bugetarilor la nivelul din luna decembrie 2018 şi îngheţarea valorii voucherelor de vacanţă pentru bugetari la nivelul din acest an.
De asemenea, numărul de angajaţi din sectorul public va fi menţinut la nivelul din 2018 în timp ce cheltuielile cu investiţiile vor fi păstrate la un nivel estimat la 4% din PIB, acelaşi cu cel preconizat pentru 2018.
Distribuirea profiturilor companiilor de stat
Pe partea de venituri, principalele măsuri preconizate sunt distribuirea a cel puţin 90% din profiturile nete realizate de companiile de state către bugetul statului sau bugetele locale sub formă de dividende, vânzarea de licenţe 5G, care ar urma să aibă loc în cursul lui 2019, cu un impact estimat de 1,3 miliarde lei, menţinerea OG 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale.
De asemenea, sunt menţionate următoarele măsuri care vor avea un impact pozitiv asupra îmbunătăţirii gradului de colectare a veniturilor, în special a TVA şi a accizelor: introducerea caselor de marcat electronice, adoptarea ordonanţei de urgenţă nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative, modernizarea punctelor de trecere a frontierei pentru a reduce evaziunea fiscală şi a detecta bunurile de contrabandă prin introducerea unor echipamente de scanare la toate punctele de trecere a frontierei.
Graţie acestor măsuri, autorităţile de la Bucureşti susţin că în 2018, atât deficitul ESA cât şi cel pe cash, vor fi în linie cu limita impusă de Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv 3% din PIB, iar o ajustare semnificativă a deficitului bugetar este programată să înceapă în 2019, când deficitul ESA ar urma să se îmbunătăţească cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi menţinut şi în 2020. Astfel, deficitul ESA va scădea de la 2,96% din PIB în 2018 la 2,38% din PIB în 2019, 1,82% din PIB în 2020 şi 1,35% din PIB în 2021.
Comments are closed.