Piaţa auto din România a consemnat o creştere relativ solidă după primele opt luni din acest an, de 9% comparativ cu perioada similară din anul trecut, chiar dacă ritmul s-a mai temperat, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme, publicate luni.
„După primele opt luni din 2019, se înregistrează o creştere generală de 9,0% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018. În acest context, este de reţinut faptul că, spre deosebire de majoritatea Statelor Membre UE, România înregistrează o creştere continuă a pieţei în ultimele 12 luni”, precizează sursa citată.
În luna august, piaţa auto din România a consemnat un avans de 4,5% comparativ cu luna similară a anului anterior.
Din cele 129.759 unităţi comercializate în primele opt luni, 110.998 sunt autoturisme care, pe ansamblului perioadei, înregistrează o creştere de 10,6%, şi 18.761 vehicule comerciale, acestea având o creştere de doar 0,1%.
Top-ul pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus de către Dacia, cu 34.419 unităţi, urmată de către Volkswagen, cu 11.435 unităţi şi Renault 11.012 unităţi.
Dacia, cu 32.621 unităţi, conduce top-ul la categoria autoturisme (29,4% cotă de piaţă, realizată pe volum în creştere cu 6,1% faţă de 2018), iar Ford (2.522 unităţi) pe cel de la vehicule comerciale uşoare.
La categoria autoturisme, Dacia este urmată de Volkswagen cu 10.022 unităţi (9% cotă de piaţă şi un volum în scădere cu 4,3% faţă de 2018), Renault 9.652 unităţi (8,7% din total piaţă şi un volum în creştere cu 29,2%), Skoda 9.190 unităţi (8,3% cotă de piaţă şi un volum mai mare cu 2,7%) şi Ford 7.650 unităţi (6,9% cotă de piaţă şi un volum în creştere cu 23,4%).
Pe modele, cu cele 13.360 unităţi vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut model în primele opt luni din 2019, urmat de Dacia Duster cu 7.610 unităţi, Dacia Sandero 6.888 unităţi, Renault Clio 4.242 unităţi şi Skoda Octavia 3.342 unităţi.
„Analizând segmentarea pe clase, după primele 8 luni ale anului, consemnăm o evoluţie mixtă, astfel: creşteri pe segmentele Sport (+40,1%), SUV(+19,9%), clasa B (+15,4%), clasa C (+5,2%), şi scăderi pe F (-42,4%), D (-17,2%), MPV (-14,4%), E (-5,7%) şi A (-1,3%). Este însă de remarcat faptul că, dacă Clasa SUV îşi continuă evoluţia crescătoare (ceea ce este foarte posibil), aceasta va ocupa, în scurt timp, primul loc în preferinţele clienţilor, în detrimentul Clasei C, care mulţi ani a dominat acest top”, precizează APIA.
În funcţie de tipul de combustibil al achiziţiilor de autoturisme, în luna august, atât autoturismele cu motoare pe benzină cât şi cele diesel au cedat procente celor cu combustibili alternativi. Cu toate acestea, după 8 luni, autoturismele pe benzină continuă să
deţină un procent de 71,1% din total, semnificativ mai mare comparativ cu ponderea pe care o aveau în aceeaşi perioadă din 2018 (59,4%).
Pe de altă parte, în august, ponderea motorizărilor diesel a scăzut cu 1,2 pp faţă de cota avută în luna iulie, dar trendul este unul crescător, fiind posibil ca el să se consolideze în lunile următoare, potrivit organizaţiei de profil. În acest context, ponderea la care ajung autoturismele cu motoare diesel după 8 luni din 2019 este 25,1% din total, 8 mărci şi respectiv, 8 modele având o pondere a vânzărilor de autoturisme peste acest procent. La categoria vehicule comerciale uşoare, ponderea motorizărilor diesel reprezintă 96,7% din total.
„La acest subiect (evoluţie diesel), apreciem necesar să reiterăm menţiunea făcută şi cu alte ocazii: motoarele diesel de ultimă generaţie au emisii poluante comparabile cu cele pe benzină, având, în plus, emisii de CO2 mai mici (deci, consum mai redus) decât acestea la modele cu echipări similare (circa -15%-20%). În plus, respectarea obiectivelor stabilite pentru următorii ani în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de CO2 (atât de către constructorii de automobile, cât şi de către Statele semnatare ale acordului de la Paris-COP21), depinde, cel puţin pe termen mediu, în mare măsură, de o mai mare penetrare pe piaţă a autoturismelor dotate cu motoare diesel de ultimă generaţie. În acest context, se observă faptul că, atât în România, dar şi în unele state europene (ex: Germania), ponderea motorizării diesel cunoaşte o evoluţie pozitivă în ultima perioadă, existând un optimism relativ în piaţă în ceea ce priveşte continuarea acestei evoluţii”, subliniază APIA.
Autoturismele „verzi” (electrice şi hibride) au consemnat, în luna august, o cotă de 5,4% din total, superioară celei din luna precedentă. Pe ansamblul celor 8 luni din 2019, această categorie de autoturisme înregistrează o creştere semnificativă de volum (4.166 faţă de doar 2.603 în 2018), fapt ce face ca ponderea sa în ansamblul pieţei să fie una să fie una semnificativ mai mare celei din anul trecut (3,8% în 2019 faţă de doar 2,6% în 2018).
„Pe subcategorii, consemnăm o creştere de 129,5% (2,3 ori) la autoturismele full electrice şi o scădere de 11,% la cele plug-in. Pe de altă parte, autoturismele hibride înregistrează o creştere de 54,6%. În acest context, trebuie remarcată şi în acest an evoluţia foarte bună a Programului Rabla Plus, numărul persoanelor fizice care au achiziţionat o maşină electrică (full sau plug-in) fiind de cca. 3 ori mai mare decât cel consemnat la sfârşitul lunii august a anului trecut. Un alt aspect important de semnalat este faptul ca în primele 8 luni ale acestui an au fost achiziţionate mai multe autoturisme cu încărcare electrică decât în întreg anul trecut (8 luni 2019 = 1.064 unităţi vs. 12 luni 2018 = 987)”, se mai arată în comunicat.
În aceste condiţii, Asociaţia arată că, din raţiuni de mediu, trebuie să continue, şi în anii viitori, Programul Rabla (exemplu 2020-2025), dar cu un buget în creştere, în concordanţă cu cererea tot mai ridicată de autovehicule „verzi”, dar şi cu ţintele în domeniu stabilite pentru România în Directiva UE nr. 1161/2019 (achiziţiile publice de autovehicule cu emisii zero sau scăzute trebuie să ajungă la o pondere minimă de 18,7% în perioada de referinţă august 2021 – dec.2025).
Autoturismele cu tracţiune integrală (4×4) reprezintă 18,8% din totalul achiziţiilor realizate în primele opt luni ale lui 2019, pe un volum total de 20.910 unităţi, unul relativ similar cu cel consemnat şi în 2018.
În funcţie de ţara de provenienţă a autoturismelor, situaţia după 8 luni din 2019 se prezintă astfel: România, o pondere de 29,5%, Germania 18,2%, Cehia 10,7%, Turcia 9,6% şi Spania 8,7%. În acest context, comparativ cu perioada similară din 2018, vânzările de autoturisme din producţia autohtonă au crescut cu 9,5%, iar cele din import cu 11,1%.
Potrivit APIA, în continuare, în România, vânzările sunt susţinute, în principal, de către persoanele juridice, care realizează 58% din totalul achiziţiilor de autoturisme din primele opt luni ale lui 2019. Este însă de remarcat faptul că numărul de autoturisme achiziţionate de către persoanele fizice în aceste prime opt luni (47.167 unităţi) este cu 30,8% superior celui din perioada similară a anului trecut (când se înregistrau doar 36.066 unităţi). Ca urmare, şi ponderea achiziţiilor realizate de către persoanele fizice a crescut pe ansamblul perioadei analizate, de la 36% în 2018 la 42% în 2019.
În ceea ce priveşte autoturismele rulate (în marea lor majoritate nefiscalizate), în primele opt luni ale anului 2019 au fost înmatriculate 293.507 unităţi, cu 6% mai puţine decât în 2018, având şi o structură de vârstă îmbunătăţită (cu scăderi importante pe segmentul celor mai vechi de 12 ani).
Referitor la vânzările de autoturisme noi din UE, grupul celor 5 ţări (Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie) care, împreună, totalizează circa 75% din piaţa auto a UE, înregistrează în primele opt luni din 2019, o scădere generală de 2,6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018 (Spania -9,2%, Marea Britanie -3,3%, Franţa -3%, Italia -3,0%). Singura piaţă care nu este în teritoriul negativ şi care datorită mărimii sale, are un impact semnificativ asupra evoluţiei de ansamblu, Germania, înregistrează la 8 luni o creştere totală de +0,9%.
